Multe dintre aspectele administrarii publice (sanatate, infrastructuri, planificare, dezvoltare, gestionarea dezastrelor, securitate, infractionalitate, protectia mediului, educatie, cultura, recreere) sau private (controlul resurselor si facilitatilor distribuite: transporturi, telecomunicatii, electricitate, petro-chimie, distributie, comercializare) implica date geospatiale, pentru care sistemele informatice asigura mijloace evoluate de gestionare. Informatiile geospatiale asigura deciziilor o perspectiva mai larga, facilitand totodata coordonarea la nivelul comunitatii sau al unitatii administrative (localitate, judet, tara, intreprindere, institutie). GIS-ul constituie abordarea moderna pentru inbunatatirea continua a serviciilor si deciziilor, si trebuie sa-l asimilam pentru a face fata tendintelor actuale de globalizare si eforturilor de integrare europeana. Abilitatea de a gestiona, corela, modela, prezice si disemina Informatie geografica face din GIS o unealta de analiza prin excelenta. Fascinatie si potenta ar fi cele doua senzatii pe care le confera si le merita in general GIS-ul. Semnificativ este si generalizarea paradigmei, pentru ca -iata- acum GIS inseamna si Geographic Information Science.