In slujba Kremlinului, lucrare care face parte din colectia Corint Istorie, incearca sa raspunda la intrebari precum: Care a fost rolul spionilor in timpul Revolutiei Ruse, al celui de-al Doilea Razboi Mondial si mai ales in timpul Razboiului Rece? Care a fost strategia secreta a lui Mihail Gorbaciov in momentul caderii Zidului Berlinului? Cum a sabotat „cartita” KGB lovitura de stat de la Moscova care in urma cu mai mult de doua decenii a anuntat sfarsitul Uniunii Sovietice?
    Autorul, martor al evenimentelor majore ale secolului al XX-lea, sustinator al perestroikai si al reformelor democratice, oponent al puciului din august 1991, dezvaluie aspectele necunoscute ale perioadei de tranzit spre Rusia de astazi.

 

    “Intr-o zi posomorata de decembrie 1961, in biroul rezidentului CIA din Helsinki s-a prezentat un barbat chipes care ducea sub brat o sacosa plina cu documente ultrasecrete. Era un cetatean sovietic pe nume Klimov, care cerea azil politic in SUA.

    Seful antenei CIA s-a aratat circumspect la inceput. „Cadoul" parea prea frumos, ar fi putut fi un provocator. Dar primele contacte au demonstrat importanta dezvaluirilor sale. Dezertorul a fost transferat imediat la sediul central al CIA.

    Din acest moment, povestea a capatat o turnura fantastica. Golitin a inceput sa faca mofturi si a refuzat mai multi ofiteri recrutori americani care, in ochii lui, nu erau „destul de sus plasati ca sa fie demni de marturisirile lui". In cele din urma, un specialist in contraspionaj, James Jesus Angleton, a fost numit sa analizeze cazul lui.

    Cei doi barbati au stabilit imediat o relatie de incredere, caci daca nu impartaseau aceleasi convingeri, aveau cel putin aceeasi obsesie legata de omniprezenta KGB-ului in Occident. Combinand mari revelatii si discursuri imaginare, Golitin a proclamat sus si tare ca „spionii sovietici [erau] peste tot". Interlocutorul sau american parea la fel de convins ca numerosi informatori ai Kremlinului se aflau in varful ierarhiei occidentale. Adevarul este ca aceasta relatie suprarealista de interdependenta intre de dezertor si ofiterul sau recrutor aproape ca a compromis intregul sistem al serviciilor secrete din Occident. 

    Dar ce dezvaluiri facuse Golitin? Despre Canada, a afirmat ca ambasadorul ei in URSS, avut la mana de KGB deoarece era homosexual, lucra pentru Kremlin; dar ancheta nu a dus nicaieri.

    Despre Marea Britanie, a dat asigurari ca exista o retea de cinci agenti sovietici de exceptie. Totusi, toate aceste lucrurl erau deja de notorietate publica. Doi dintre acesti agenti, Guy Burgess si Donald MacLean, fusesera demascati si se refugiasera la Moscova in 1951. Al treilea, Kim Philby, avea sa-i urmeze in curand. Al patrulea, sir Anthony Blunt, conservator la Muzeul Regal, si-a facut mea-culpa si a recunoscut ca lucrase pentru sovietici; confesiunea lui merita iertarea. Cat despre al cincilea, contraspionajul britanic pornise pe urmele lui; in zadar..."