Cartea s-ar vrea un mesaj de suflet, o induiosare poetica a prozei, intr-un prolog fragmentat, adesea rimat, adunand si administrand la catastif, visuri, frustrari de traitor... si tot ce-a mai ramas. Un fel de intonare a imnului de supravietuitor neferit de atingerea catorva mutilari si distrugeri haotice... din stramba asta de lume. Aliura de certitudine didactica adulta este indreptatita de varsta, precum si de citatele aproximative (din operele adevaratilor literati). Administratorul din mine impinge cuvantul inafara cu limba! Latinescul „arcanum" (taina, secret) se impune, paradoxal, a fi cunoscut! Cand el somnoleaza, refrunzareste obsesii acaparante laolalta cu viziuni exaltate, devoalandu-se sincer. Cu o agitatie interioara vecina cu iritabilitatea-mi caracteristica. Situatiile la care te condamna singuratatea si unicitatea individual-umana, viziunea psihologica a realismului contemporan, justifica existenta unui administrator de prostii in fiecare din voi! Contururi dislocate, autoflagelare, indispozitii obiectiv-cauzale si dispozitii compensatorii inchizitoriale ale unui fost baiat chipes, nemarginit de prost. - Autorul, preocupat de vesnica atarnare a destinelor in carlige... 

 

Pare de necrezut. dar mesajul Trilogiei Administrator de prostii - Cartea I, Intre iubiri; Cartea II, Balciul bipedelor; Cartea III, Dismorfisme si filosofii moarte, de Valeriu Corocca, l-a preocupat si pe filosoful, scriitorul si istoricul grec, Plutarh (46-120). Autorul vol. Vieti paralele povesteste ca poetul Simonide (556-468 i. Hr.) a vazut in timpul unui banchet, un strain care statea linistit in locul sau si nu vorbea cu nimeni. Poetul i s-ar fi adresat - ne asigura acelasi Plutarh in Scrieri morale: - „Prietene, daca tu esti un prost, atitudinea ta este inteleapta; dar daca tu esti un intelept, tu te manifesti ca un prost". Aceasta-i intrebarea concesiva si imperativa a Trilogii: Care-i „atitudinea" Ta, Cititorule, Strainule, la Banchetul de idei. Semne si noduri/moduri configurate si vazute ca un paradox perpentu, de poetul Valentin Corocea?... Asta in condititle in care e hazardat, daca nu imposibil, se definesti prostia... Prostia noastra cea de toate zilele, prostia ca radacina a raului si de ce nu a binelui? - Petre Isachi