"Ne-ar fi foarte usor sa exageram importanta lui Irineu din Lyon, atat cu privire la ceea ce a fost inainte de el cat si pentru istoria reflectiei teologice crestine si identitatea de dupa el. Cu Irineu noi avem, pentru prima data, un raport complet si articulat despre 'ortodoxie' si 'erezie', care recunoaste despartirea auto-aleasa a acelora care nu au vrut sa ia parte la marea partasie a comunitatilor crestine din Roma, sau care au privit in jos la ceilalti ca si cum ar fi fost inferiori, si care a fost pregatit sa vada in diversitatea acelora care au ramas impreuna, unitatea credintei. Cu Irineu avem, pentru intaia data, un raport despre 'canon' sau 'norma' de adevar, nu ca o lista de doctrine abstracte date ca un presupus depozit apostolic, ci ca o coerenta a Scripturilor (adica, 'VechiulTestament') vazut ca un mozaic al lui Hristos asa cum a fost El propovaduit de apostoli. Aceasta, pentru intaia data, ii permite lui Irineu sa foloseasca in mod explicit intreaga gama de scrieri ale apostolilor si evanghelistilor recunoscuti dupa aceea ca fiind 'canonici', vazand in ei o 'reacapitulare' a Scripturilor, facand Cuvantul vizibil si accesibil. Procedand in felul acesta, Irineu vorbeste, pentru prima data despre 'iconomia' lui Dumnezeu in sensul singular al unei coerente atotcuprinzatoare a tuturor lucrurilor proclamate de Scriptura, de la Adam la Hristos, amandoi fiind intelesi unul in functie de celalalt in cadrul unei miscari dinamice de la primul spre cel de-al doilea. In si prin toate acestea, Irineu stabileste un fundament si identifica crestinismul intr-un mod care a devenit un dat pentru majoritatea istoriei crestine de dupa." - John Behr