Mihai Amaradia (n. 28 iulie 1980, in Motru, Gorj) debuteaza editorial cu „Poeme pentru cutia ta postala”, Editura Brumar, Timisoara, 2012. Pentru acest volum primeste Premiul „Opera prima” in cadrul Festivalului International de Literatura „Tudor Arghezi”, Targu-Carbunesti, 2013. Tot in acest an participa la Colocviul Tinerilor Scriitori din Alba Iulia, eveniment dedicat celor mai bune debuturi in poezie ale anului 2012-2013. Locuieste in Targu Jiu. Membru al cenaclului Qpoem din 2015.

„Oltean iubet, dar nu dintre cei focosi, ci mai degraba dintre cei tandri si melancolizati de absentele repetate si ritualice ale iubitelor, Mihai Amaradia nu doar ca pare programat, dar s-a si autoprogramat pe eroticele cu alai de calinerii. „Oltenian lover” (o subspecie de latin lover), el iubeste si tinjeste si-n a doua carte (o facuse si-n debutul cu „Poeme pentru cutia ta postala”), de asta data intr-un triptic anume geometrizat pentru a da, cit de cit, forma efuziunilor in permanenta efervescenta. O ars amandi, asadar, traieste si scrie (cu modulatii si fine, si abrupte) Mihai Amaradia, al carui potential eseninian ar trebui, poate, incurajat (de el insusi, desigur).”
Al. Cistelecan

Qpoem este proiectul celei mai solidare comunitati de poeti si iubitori de poezie. Facebook-ul i-a strans pe toti intr-o uriasa fila comuna pe deasupra invidiilor. Astfel incat, in orice parte te-ai pierde, poezia este peste tot, asa cum centrul este peste tot.
Calin Vlasie
Fragment din volumul de poezii "Qpoem - Nimeni, el singur" de Mihai Amaradia

"poem curat

cand ninge mainile mele cele mai fericite traiesc in campie
ele tin haturile de ceata ale calului cuiva
ele sunt libere ca scanteile, oblojesc sperietorile
indelung rabdatoarele sperietori - snopi de coceni -
palarii ale cuiva.

Cand ninge mainile mele cele mai fericite locuiesc in
poiana
prin vocatie, iarna, mainile mele se au una pe cealalta
si colinda zorilor miloase nascatoare de vrabii,
ele croiesc gerul frumos mirositor si fabrica
numai rochii de mireasa pentru miresele cui s-o nimeri.

Cand ninge mainile mele cele mai fericite povestesc
nicaieri
despre micile musuroaie de furnici adapostite sub zapada
cand ninge. "