Vornicia orasului Bucuresti 1831-1862 cuprinde o prezentarea institutiei, capitole  despre Administratia romaneasca oglindita in Regulamentele Organice, Justitia pe calea spre modernitate (capitolul IV). Se refera si la Probleme, pricini si atributii ale Vorniciei Orasului Bucuresti 1831-1862. Foarte interesante referirile la  a) Fiscalitatea, b) Problema cetatenilor straini, c) recrutarea, d) Aspecte edilitare (capitolul al V).

 

Toate aceste prezentari au constituit de fapt directiile de actiune ale Vorniciei, asigurand o mai buna functionare a orasului Bucuresti, aflandu-se in permanenta legatura cu Vistieria Statului, cu Ministerul Treburilor Dinlauntru, cu Consulatele statelor straine cu Agia politiei.

 

Desigur este o perioada istorica framantata, cu multe  evenimente internationale care implica si Tarile Romane: razboiul ruso-otoman, incheiat cu pacea de la Adrianopole (1829), perioada ocupatiei militare ruse, a domniilor regulamentare. Urmeaza revolutie, de la 1848, domniile de la Balta Liman  (Influenta otomana in Principate a crescut prin semnarea acestui tratat. Practic, era vorba de faptul ca Sfaturile boieresti nu mai puteau numi domnitorii locali pe viata, ci ei urmau sa fie numiti de Inalta Poarta pentru un termen de sapte ani. Prezenta militara comuna ruso-otomana a fost mentinuta pana in 1851), razboiul Crimeii, Congresul de la Paris, Conventia din 1858 si Unirea Principatelor la 1859, actul de nastere a statului roman modern si a institutiilor sale.

 

Bucurestii orasul capitala Tarii Romanesti si apoi a Romaniei Mari, a trecut etapa de etapa prin toate evenimentele istorice cunoscute si si-a continuat  existenta  prin efortul conjugat al unor institutii modernizate intre care Vornicia Orasului, si celor care o vor succeda adica Ministerul de Interne.