O poezie ca o poveste...o poveste ca o poezie...odata puse pe hartie ,sunt parca desprinse din sufletul meu pentru faptul ca imi amintesc pantofii cei de lac ,de o esarfa alba cu buline rosii sau rosie cu buline albe...Ne spunea si pe atunci povesti si pentru ca venea dintr-un loc indepartat,imposibil de imaginat pentru copilul care eram atunci, ea era ca o figurina de portelan ,curioasa, frumoasa si cu ochii caprui...o pretuiam si o pretuiesc si acum, asa cum ii pretuiesc amintirile la care am participat si eu intr-o mai mica sau mai mare masura...