"Ultima librărie din Londra", scrisă de Madeline Martin, este o istorie minunată, scoțând la lumina puterea cuvântului, amintindu-ne de speranțele și bucuriile ascunse în librăriile de cartier, care au rezistat pe timp de război și disensiuni sociale. Ce mi-a plăcut cel mai mult la această carte a fost decorul în care s-au desfășurat viețile personajelor. Și aici nu mă refer la acea Londră mohorâtă și bătută de soarta anului 1939, ci la clădirea Primrose Hill. O librărie care în mintea mea s-a transformat în cel mai frumos loc din acel moloz lăsat de război. Camera care adăpostea mii de titluri a adus imagini, gânduri și povești fermecătoare. Mai mult decât atât, a modelat și mângâiat sufletele multor persoane. Ultima librărie din Londra îți prezintă esența lecturii și puterea acesteia. O face într-un mod simplu, dar complex din punct de vedere al mesajului. Combină zgomotul războiului cu liniștea vieților imprimate pe pagini. Este o lectură pe care o recomand celor care sunt la început de drum cu lectura sau cu subiectul anilor respectivi, dar și celor care doresc să se relaxeze și să se bucure de o poveste drăguță.

Mi-a plăcut mult "Podul Diavolului" de Radu Paraschivescu. Este un roman bun, polițist/ aventură care te poartă prin locuri minunate despre care cu siguranță nu ai aflat încă.

Excelentă! Mi-a plăcut foarte mult această carte minunată! Autorul reușește să-și transpună cititorii în Roma secolului XVI, invitându-l să cunoască arta, distracțiile și plăcerile oamenilor aflați aproape de locurile sfinte. Recomand!

o carte superba cu o poveste absolut minunata, emotionata! merita citita!

o recomand cu multă căldură această carte minunată. prezintă povestea a doi copii minunați, cu o legatură specială! o poveste frumoasă care merită citită indiferent de vârstă.

In cautarea oii fantastice este romanul care i-a adus lui Murakami faima internationala. Deși pe alocuri controversată, este o poveste ce te prinde încă din primele pagini, făcând cititorul curios și ținând-ul captiv până la final. O povesteste remarcabilă prin modul autorului de a scrie, captivantă, memorabilă care merită citită.

"Fata care a baut luna" este o carte minunata, cu o poveste frumoasa, bine scrisa, personaje foarte bine conturate si care ajuta, impreuna cu actiunea, la crearea unei altfel de povesti, ce nu s.a mai intalnit. Poate fi citita atat de copii, cat si de adulți. Recomand!

O buclă în timp este un roman științifico-fantastic în care găsim multe informații utile despre președinți ai SUA, războaiele purtate de aceștia și tratatele de pace semnate, precum și din domeniul fizicii. De asemenea, textul este bogat în citate, care constituie replicile doamnei Cine, în subtilități cu tentă religioasă, stilul amintindu-ne de C.S Lewis, și în lecții de viață și de prietenie. Cu toate acestea, mie nu mi-a plăcut. Limbajul și stilul mi s-au părut prea puerile pentru un adult, chiar și pentru un adolescent, în timp ce mesajul cărții este prea complex pentru un copil. Singurul aspect care mi s-a părut interesant, în afară de metafora menționată mai sus, este faptul că, înainte de a fi publicată această carte, autoarea a fost refuzată de zeci de editori și credea că motivul este că, personajul principal este de sex feminin și are aptitudini de lider, lucru care nu era tolerat în acea vreme. Părerea ei cam suna a victimizare, dar pare ușor de acceptat, din păcate. Totuși, tind să cred că a fost refuzată și pentru că romanul este unul plictisitor, pe care eu nu l-aș recomanda. Nu cuiva drag. Ha! -"Dac-am ști dinainte ce urmează, am fi ca oamenii de pe Camazotz, n-am mai avea viețile noastre, proprii, am urma doar un plan stabilit dinainte."

Oscar si Tanti Roz este o carte absolut minunata, suberba si care chiar merita citita. Autorul reuseste sa transmita sentimente foarte puternice prin intermediul povestii, fapt ce m.a facut ca aceasta carte sa imi placa foarte mult. RECOMAND!

Este o carte buna, plina de durere in marea majoritate a povestii, fiind una bazata pe povestea reala a naratorului-personaj. Din pacate, pe mine nu m.a atras foarte mult din prima, fapt pentru care am citit.o mai greu, dar daca iti plac povestiile bazate pe fapte reale, aventura, drama, atunci asta e cartea potrivita.

Volumul al doilea din seria Lumea de cerneală vine cu ceva mai multe acțiuni, în acesta găsin o poveste plină de zâne întâlnite de tânăra Meggie, oameni de sticlă, prinți și prințese, tânăra fiind nevoită să-și salveze tatăl de la un pericol de viață și de moarte. Am așteptat foarte mult să citesc volumul acesta, deoarece am fost fermecată încă din primul volum de tot, toată acțiunea, personajele și povestea, așa că am ales să continui povestea mai departe. În carte, Meggie reușește să ajungă în Lumea de cerneală împreună cu Farid ca să-l avertizeze pe Deget-de-praf de pericolele care îl vor urmări odată cu întoarcerea sa în lumea reală, lumea sa natală. După plecarea lui Meggie și a lui Farid, Mo, Resa și Elinor observă dispariția acestora, trezindu-se la ușă cu mama lui Capricorn, Mortola, pentru a-și răzbuna fiul. Pe parcurs, Meggie ajunge să se întâlnească cu Fenoglio, autorul cărții Inimă de cerneală, încercând să primească cât mai multe informații legate de cartea sa, dar nu reușește, Fenoglio fiind ocupat cu altele. Pățește mai multe lucruri în ceea ce îi privesc părinții, pleacă cu speranța de ai găsi, dar ajunge să fie închisă în cetatea Viperei, dar reușeșsc să scape și se ascund departe de ochii acestuia. Putem observa cartea Lumea de cerneală un volum mult mai matur, mai profund și mai bine scris, cu personaje care evoluează, ajungând din personaje secundare să fie personaje prinicpale, un exemplu fiind chiar Deget-de-praf. Este o poveste foarte frumoasă, la fel ca primull, iar cel de al treilea sper să fie cât cele două la un loc de bun. Recomand această carte atât copiilor, cât și adulților! Merită citită din plin! "După un an de la întâmplările din Inimă de cerneală, Meggie înfruntă din nou personajele din cartea fermecată care i-a dat atâtea bătăi de cap în trecut. Doar că acum nu mai vin acestea în realitatea ei, ci Meggie însăși se lasă atrasă între copertele cărții, în căutarea unei lumi pure și nestăpânite, asemenea lumii basemlor. Așa începe a doua parte a aventurilor acestei fete magice și încăpățânate."

o carte foarte buna ce merita citita oricand. Ete plina de aventuri, peripetii si persoanje placute. Insula delfinilor albastrii nu tine cont de varsta. Citind-o, te aduce pe tarmul copilarisei, te face sa te bucuri din nou de acele vremuri si iti trezeste sentimente placute. Se citeste usor. O recomand!

Scrisă sub forma unui roman, cartea Viața acestui băiat de Tobias Wolf este o carte despre viață, curaj, confruntarea cu problemele de zi cu zi, o carte scrisă pe baza unor memorii, o bibliografie a unui băiețel, Toby, care încearcă să se adapteze "noii familii", cînd tatăl său vitreg se mută în casa lui Toby și a mamei sale și face eforturi să fie integrat în această familie, mai ales să se înțeleagă cu tatăl său vitreg, Dwight, ce pare la început un tată foarte bun, tatăpl perfect, dar își arată adevărata mască cu timpul - acesta este, de fapt, un bărbat dur, sever și egoist. Avem parte de întâmplări, uneori distractive, alteori simpluțe și triste, care conturează un nou caracter asupra personajului principal, ajungând să-și aleagă chiar și un alt nume - Jack. Evenimentele care se petrec pe tot parcursul cărții par să contureze povestea într-un mod foarte plăcut, iar ca și cititor, este o carte ușor de citit, ce te prinde repede, încă din primele pagini, dar nu te impresionează foarte mult, depinde de la persoană la persoană. Putem observa faptul că putem să rămânem cu diverse învățături din bibliografii și memorii, autorii acestor genuri de cărți punând suflet, iar cititorii vor avea posibilitatea de a descoperi perspective ample asupra vieții sau cum ar putea vedea lumea din jur. Tobias Wolff este autorul a mai multor volume de povestiri și a două cărți de memorii, printre care In Pharaoh's Army, finalistă a Premiului National Book Foundation precum și a romanului The Barracks Theif, care a câșstigat în 1985 Premiul PEN/Faulkner pentru ficțiune. Trăiește în California cu familia lui.

Miniaturista de Jessie Burton este printre singurele cărți care m-c cucert de îndată ce am văzut-o în magazin și am luat-o în mâini. Pot spune că este o carte foarte bine realizată, apreciată de-ndată ce o vezi, plăcută ochilor și mâinilor, cu o copertă foarte interesantă, superbă, ce arată pe scurt povestea aflată în interiorul celor două coperți, fapt ce m-a făcut să o cumpăr. Miniaturista nu este un roman foarte greu de citit, ba, chiar, se citește relativ ușor, cu o lectură plăcută, având la bază, totuși, o poveste reală, cea a personajului Petronella Brandt (personaj găsit în carte sub numele de Nella), alături de căsuța ei de păpuși, găsită astăzi în Amsterdam. Într-o zi din toamna anului 1686, Nella Oortman, o tânără de 18 ani, bate la ușa unei case din cel mai bogat cartier al Amsterdamului. A venit de la țară ca să înceapă o viață nouă ca soție a lui Johannes Brandt, un negustor prosper. Acesta își face apariția cu un dar de nuntă extraordinar: o replică a locuinței lor de dimensiunea unui dulăpior. Pentru a o mobila, ea apelează la o miniaturistă, ale cărei creații minuscule oglindesc viața lor reală în moduri neațteptate. Inițial, Nella este intrigată de lumea închisă a familiei Brandt , dar, pe măsură ce-i descoperă secretele, își dă seama de pericolele care-i așteaptă pe toți. Oare soarta lor se află în mâinile miniaturistei? Oare ea va fi cheia salvării lor sau arhitectul căderii lor? Frumos scris și documentat, plin de suspans, minunatul roman de debut al lui Jessie Burton este o poveste de dragoste și obsesie, trădare și răzbunare, aparență și adevăr. Cartea este o aventură minunată! Pagină cu pagină, simți cum autoarea se joacă cu mintea ta. Uneori, se lasă de dorit cartea, în sensul că tu, ca și cititor, găsești răspunsurile la întrebări și reușești să rezolvi unele probleme, să treci peste acele gânduri stranii, fiind supus la problemele cu care sse înfruntă toate aceste personaje. Autoarea Jessie Burton creează o lume de povești minunată cu multe răsturnări de situație, unele destul de dificile. Poate că nu te va atrage încă de îndată ce deschizi cartea și citești primele rânduri, dar pe parcurs vei ajunge să o îndrăgești, încât nu o mai lași din mâini. Personajele, nu într-un număr foarte mare, au câte un secret, acesta foarte bine ascuns și greu de dezvăluit pentru a nu fi aflat de cineva din casă sau din afara ei, dar se dezvăluie la un moment dat. Cu cât intri mai mult în poveste, cu atât parcă afli mai multe despre personaje și despre viața lor ascunsă de ochii lumii. Cu un subiect interesant și documentat, autoare creează o poveste foarte bună, ce o citești într-un timp scurt, urmând, ca apoi, să o ți minte mult timp. Autoare descrie totul într-un mod foarte plăcut: viața socială a oamenilor, breslele, perioade istorice și pedepsele care urmau oamenii în caz de greșeală, modul în care se îmbrăcau, cum erau hainele din acele vremuri ale secolului al XVII-lea. Nici nu aș putea spune cât de tare mi-a plăcut Miniaturista de Jessie Burton. Este o carte ce chiar merită citită cu tot dragul, pentru a descoperi secrete și povești ascunse.

Romanul lui Evangheli Vodolazkin, numit Brisbane, ne poarta alaturi de protagonist intr-o lunga calatorie atat in lumea muzicii, cat si in viata de zi cu zi, calatorind prin diferite tari sau orase, afland povesti, experiente sau alte lucruri interesante. Cartea, mai bine zis romanul, prezinta povestea personajului principal, Gleb Ianovski, de doar 50 de ani, acesta trecand prin tot felul de experiente placute, dar si neplacut, dupa un concert la Paris dand piept cu realitatea si afland ca sufera de cumplita boala Parkinson. Dupa toate drumurile strabatute, dupa toate concertele, experientele si momentele usoare si dificile, ajunge sa isi intalneasca fata, pe Vera, de 13 ani, fiind extrem de talentata la pian, fiind si ea macinata de o boala grava. Acestia petrdc mult timp impreuna, creandu-si amintiri placute. Dupa cum putem observa, legatura dintre Gleb si Vers este una speciala, mai diferita de unele cazuri din zilele de acum. Toata legatura si momentele petrecute impreuna transmit sentimente placute cititorului. In romanul sau, Evgheni Vodolazkin ramane fidel universului sau literar, continuandu-si intr-un mod sclipitor meditatia asupra timpului, memoriei si iubirii, totodata, isi pastreaza capacitatea de a-si surprinde mereu cititorul la fel, de aceea am putea afirma ca Laur, Aviatorul si Brisbane alcatuiesc o triologie. Brisbane ne transpune intr-o alta viata, o viata in care nu este loc pentru nimic rau, murdar, in care laturile intunecate ale naturii umane nu au nici o putere; romanul reuseste sa ne transpuna pe valurile amintirii, ne seduce prin farmecul, spiritul si armonia ei, oferindu-ne raspunsuri la unele intrebari si ganduri sinistre.

Cuore, inimă de copil este o carte foarte impresionantă, plină de învățături și sentimente, o carte cu adevărat plăcută și ușor de citit, ce merită citită, desprinzând din ea multe învățături. Scrisă sub forma unui jurnal, este o carte captivantă. ce te ține cu sufletul la gură pe tot parcursule i, vrând să afli tot mai multe din viața tânărului Enrico, despre el și școala pe timpul în care el era elev. Acțiunea se petrece în orașul italian Torino, alături de școala Baretti la care micul Enrico, împreună cu colegii săi, învață. Pe tot parcursul cărții, colegii lui Enrico, devin personaje ce iau parte la acțiune atât în interiorul școlii, cât și în afara ei. Povestea prezintă poveșile excepțioonale ale unor tineri, redate prin intermediul întâmplărilor, bucuriilor, emoțiilor și încercărilor prin care trec. Prin intermediul acestora, putem afla diverse poveși impresionante, dar și despre Italia, cum era în acea vreme, putem afla istoria sa, precum și mari celebrități, cum ar fi Giuseppe Mazzini sau Giusppe Garibaldi. Autorul Edmondo De Amicis reușește să creeze o carte excepțională prin intermediul personajelor sale, avându-l ca narator pe micul Enrico, ce este doar un copil, noi, ca cititori, avâd ocazia să vedem viața unor tineri prin ochii săi. Personajele, ce au trăsături dominante, evoluează într-un mod bun, găsindu-le ceva mai "mature" decât la început, schimbându-se când ajung să se confrunte cu diferite probleme întâlnite la orice pas în viață. Cititorul poate învăța câte ceva de la fiecare personaj din carte, acestea parcă fiind desprinse dintr-o altă lume. Cartea prezintă prea puțin lucrurile copilăreși de care se pot bucura personajele cărții, acestea fiind copii, autorul subliinind câteva valori ale personajelor sale, cum ar fi proaspăta și bogata imaignație, curajul, perseverența, ambiția ți boacănele făcute, având la final câte o morală. Cuore, inimă de copil de Edmondo De Amicis este o carte ce m-a pătruns până la suflet și nu regret că am citit-o. Plină de personaje interesante, cu povești de viață și experințe pe care vrei să le afli, și de acțiuni care mai de care, cartea reușește să te captiveze, să te facă să nu îi dai drumul și să o citeși pe răsuflate. Merită citiă, o recomand!

Ultimii martori de Stevlana Alexievici pune în lumină chinurile și suferința copiilor din timpul războiului, tu, ca cititor, simțind toate acestea pagină cu pagină. Din fiecare pagină se revarsă o durere cumplită, greu de suportat, făcând lectura tot mai grea. Cartea prezintă războiul văzut prin ochii unor copii, de la 7 ani în sus, cu multe chinuri, lipsuri, pierderi, dureri, te face să te simți total un personaj din carte, chiar unul dintre adulții care iau parte la război, încercând să se salveze pe ei, pe cei din jur, dar uneori fără rezultate. Viața copiilor devine din ce în ce mai grea și mai urâtă din momentul în care sunt părăsiți de părinți, deoarece pleacă, încercând să-și salveze familia, promițând că se vor întoarce cu bine curând, dar aceșia pier, copii suferind pe urma lor. Este o dinamică foarte sfâșietoare, imaginile văzute prin ochii unor copii cu vârste atât de fragede, în timpul unui război, sunt momente dureroase ce nu ar trebui trăite de vreun copil vreodată. Trăind cu speranța că războiul se va termina curând, acesta devine din ce în ce mai greu, cu multe răsturnări de situație, cu momente în care persoanejele simt că nu mai pot, nu mai fac față, dar trebuie să continue să lupte, iar pentru tine, ca cititor, simți că îți vine să lași cartea din mâini, să o arunci. Modul autoarei de a scrie este unul destul de impresionant, cu un impact mare. Stevlana Alexsievici reușește să creeze o poveste sfășietoare, dar care te face să o ți minte bun timp după ce o termini de citit. Dinamica pe care o creează este una pe care nu o întâlnești la orice carte cu o acțiune din timpul unui război, fiind una plăcută uneori, alteori de neacceptat. Ultimii martori are un impact emoțional mare asupra cititorului, cu sentimente puternice, o carte tragică și cu poveși, totuși, cât se poate de reale. Te face să realizezi că nu ai o viațtă vhiar așa grea sau neplăcută, așa cum credeai, față de alți oameni, sau...față de personjele cărții Ultimii martori de Stevlana Alexsievici, acestea văzând cum părinții sunt împușcați și omorâți cu atâta cruzime.

Pacienta tăcută este o carte ce se joacă atat de bine cu mintea ta și te atrage în toate colțurile minții și începe să se joace cu tine, cu mintea ta și cu umbrele și luminile, creând o poveste atât de reală și în acleași timp fascinantă, cu totul și cu totul diferită de alte cărți citite până acum. În ceea ce privește personajele, acestea sunt puține, dar interesante și fiecare are locul său în această poveste, iar acțiunea este complexă, simți cum îți pulsează sângele în tine cu fiecare pagină. Deși o văzusem de zeci de ori pe internet până începuse să mă atragă să o citesc, nu mă așteptam să fie o carte așa de surpinzătoare, cu asemenea personaje, ațiune complexă și asemenea răsturnări de situație. Autorul acordă foarte multă atenție psihologiei, creând astfel o strânsă și puternică legătură între personajele acesti cărți. I-a ieșit un thriller foarte bun ciar dacă are sau nu cunoștiințele necesare în psihologie. Mi-a plăcut foarte mult modul autorului de a scrie, cum a reușit să creeze o asemenea poveste realistă, tragică, ce îți trezește mii de întrebări și gănduri ciudate, dar totodată este realistă, parcă ești acolo cu personajele sau chiar te simți în pielea lor. Autorul știe cum să îmbine lucrurile, știe cum, cănd și unde să rupă legătura dintre personajele principale, lăsându-te pe tine să urmarești totul, toată povestea până la sfârșit si să îți faci scenarii. M-am simțit în pielea Aliciei Berenson, aceasta creându-mi diferite gânduri și trezindu-mi sentimente, ea fiind pasionată de artă (pictură), la fel și eu, și devine tăcută dupa ce își împuscă soțul în cap, rămâne tăcută mult timp și ajuge pe mâna doctorilor psihoterapeuți, luând tratamente. În toată povestea aceasta îi este alături Theo Faber, un psihoterapeut de la clinica la care ajunge Alicia, și face tot posinbilul să o ajute pe tânăra de 33 ani să revină la realitate, încearcă să afle mai multe despre trecutul ei prin rudele pe care le mai are și să scoată o vorbă de la ea. Pe ei doi cev îi leagă. Amândoi au sau au avut traume în tinerețe, iar psihoteraoeutul reușește să pătrundă în mintea tinerei, fiind gata să facă orice pentru a o ajuta. Pentru el nu e chiar așa ușor să facă toate astea, chiar îi este greu, mai ales că Alicia nu era foarte ușor de controlat, avea uneori ieșiri de comportament, zile mai diferite, în care nu era tocmai ea. Toul capătă altă dimensiune pe tot parcursul cărții cănd sunt alternate lucrurile. Trebuie să ai o mare putere ca să te poți juca în acest mod cu cuvintele și să scrii o asemenea poveste, stârnind furtuni în mintea și sufletul cititorului. Este o carte ce te absoarbe rapid, plină de răsturnări de situație, o carte ce merită citita!

Wow! Pur si simplu nu am cuvinte. Doar ce am terminat cartea si pot spune ca estr atat de captivantă, te tine cu sufletul la gura, vramd sa afli ce se va intampla la sfarsit. Aceasta carte creeaza o atmosfera si o tensiune, creand tot felul de ganduri stranii si transmițând sentimente atat placute, cat si bizare, uneori de goliciune, de singuratate si tristete. Faptul ca Kafka Tamura si Nakata trec prin atatea, cu un asa curaj, supraviețuind, devenind mai maturisi realizeaza lucrurile si viata altfel, m-au captivat. Toata acțiunea este complexa, creand o dinamica pagina cu pagina, astfel povestea fiind mai impresionantă.

WOW! Nu am cuvinte! Nu am citit vreodata o carte mai buna ca aceasta, "Calatoria Cilkai". Este o carte foarte realista, bazata pe o poveste reala, poveste de viata si de moare, in niste locuri groaznice in care multi pier si putini rezista, locuri in care nu ai scapare si sanse foarte bune, un trai normal. Tot ce pot spune este ca acest personaj, Cilka, m-a surprins enorm, fapt care m-a dus sa apreciez, sa ador aceasta carte.

Romanul  Insula misterioasa de Jules Verne este o carte bine scrisă, un roman extraoridnar, ce oferă date exacte, acestea fiind date științifice.     Fiind prima carte citita de Hules Verne, mi s-a părut interesantă, autorul având un stil aparte de a scrie.      Pentru cei pasionați de istorie/geografie recomand această serie de cărți, deoarece, prin intermediul volumului 1 și 2, iti poti dezvolta cunoștințele geografice și cele de cultură generală.      Cum am scris și mai sus, autorul are un stil aparte de a scrie, în cartea sa creând un suspans, momente de gândire, de așteptare, dar și de cunoaștere a adevărului sau a locurilor, personajele din carte încercând sa se orienteze cu ajutorul punctelor cardinale.      Recomand autorul Jules Verne, merită citită orice carte de la el. 

Romanul Codul Rebecca este inspirată din întâmplări și personaje reale. Este o carte cu acțiuni complexe ce se petrec în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, autorul cărții, Ken Follett, creând tensiune si suspan tipic romanelor bune de spionaj.  Modul în care autorul vorbește despre luptele dintre Imperiul Britanic și Germania Nazistă, cum își crează propriile personaje, cum le conturează trăsăturile, cum împletește fiecare idee, toate acestea creând un roman de aventură bine scris și te ține cu sufletul la gură pe tot parcursul lecturii.  Prima jumătate a cărții nu m-a atras atât de mult, mi se părea putin cam plicticos, dar, din a doua jumătate a inceput să mă atragă foarte mult și să mă facă sa îndrăgesc cartea, simtindu-mă în poveste, ca și cum aș lua parte la acțiune.  Roman istoric, de aventură, de spionaj, de atmosferă, un thriller istoric și eroism, este o carte ce merită citită din tot sufletul.

    În cartea Ochii întunericului  este vorba despre o mamă ce pleacă în căutarea fiului său, pentru a afla dacă mai este în viață sau nu.      Este despre o poveste pe care o trăim și noi acum, cu virus, cu lupta și încercarea de a-i salva viața unei persoane pe care o dai drept moartă. Ochii întunericului este un roman despre viață, suspans, dragoste și dramă.     Autorul, Dean Koontz, descrie boala Wuhan-400 ca fiind o boală cu rată de ucidere de 100%, oamenii fiind contaminați, nu mai pot trăi ma mult de 24 de ore.     Faptul că mama primește semne de la fiul său, pe care îl crede mort, este un semn de viață, că el se află undeva si vrea să scape, să fie salvat, să nu fie singur în încăperea în care era izolat, fără supravegherea cuiva, trecând de atâtea ori prin acest virus.     Ochii întunericului este o carte ce merită citită, nu o poți lăsa din mâini, coperta atrăgându-ți atenția din prima.

Merita citită! Modul in care Sherlock si prietenul sau, Watson, rezolva problemele oamenilor este de necrezut, iar modul autorului de a scrie te cuprinde încă din primele pagini. Cele doua volume nu te lasa sa le pui de-o parte.

La inceput nu m-a prins asa tar,dar pe parcurs a început sa ma prinda din ce in ce mai mult, chiar daca a durat ceva cititul acestei carti. O carte destul de buna a genului horror. Recomand!

O carte sensibila,plina de sentimente,scene triste,vesele,pline de fericire sau tristete,prietenie sau dusmanie. Oricine ar trebui sa o citească macar o data in viata. Viata/scoala din perspectiva unui copil. Recomand!

Wow. Doar atat pot spune! Este fooooooarte bine scrisa si te simti in carte. Pe langa poveste,si coperta este foarte buna,potrivita si cu povestea. Merita citita din tot sufletul.

O carte atat de sensibila cu o poveste atat de dramatica,plina de viata si vise. O carte bazata pe o poveste reala. Merita citita. Te tine cu sufletul la gura pe parcursul fiecarei pagini.

Este trista uneori povestea,dar are si partile ei bune. Mare parte din actiunea poveștii se petrece in spatii închise de unde nu ai voie sa iesi,doar la anumite ore,pentru scurt timp.

Tot ce pot spune despre această carte este:o carte bine scrisa,te face sa te simti in pielea persoanelo. Merita citita! Daca esti pasionat de lectura de mai mult timp,te vei vedea pe tine in carte.

Uitr cum,prin arta,autoare Andreea Russo reușește sa transmita diverse gânduri triste ce te fac sa crezi ca problemele si treburile persoanelor nu se vor rezolva,dar,pana la urma,totul se temrina cu bine. Recomand! Merita citita! Cui ii place arta si mai ales fotografia,se va regăsi mult in carte.