Fragment din romanul "Acul din sange" de Sarah Bower

"- Chiar ma intrebam ce se intampla. Parea sa fie mult mai mult zgomot decat ma asteptam, de vreme ce regina ne-a spus tuturor sa ii primim in pace. Cateodata ma intreb daca a meritat sa ne luptam cu ci de la bun inceput. Poate ca ar fi trebuit sa ne dam la o parte si sa-l lasam pe William Bastardul sa intre. Pana la urma, ce conteaza pentru oamenii ca noi cine e rege?
- Trebuie sa luptam. Regele Harold are fii in viata, trebuie sa luptam pentru ei, daca nu pentru altceva. Nu putem sa stam pur si simplu si sa ne uitam cum ei ne joaca odraslele sub copitele cailor si ne fura si...
- Bine, bine.
Barbatul isi ridica mana pe care o mai are ca un gest de capitulare Gytha simte cum roseste. Limba sloboda a fost intotdeauna blestemul ei, spunea Adam si, inainte de el, mama ei, care-si facea griji ca o fata a ea, cu o zestre modesta si cu o asemenea inteligenta vie, nu-si va gasi niciodata un sot. Ei bine, il gasise pe Adam si incercase sa fie o sotie buna, pastrandu-si istetimea pentru sine, iar pentru suferintele ei, se alesese doar cu datoriile de pe urma lui Adam.
- Imi pare rau. Dar am vazut, intelegi tu, acel cal urias, aproape de doua ori mai mare decat orice cal pe care l-am vazut vreodata. Capul opilului nu putea fi mai mare decat o potcoava de-a lui. Iar barbatul are il calarea nici macar n-a tras de haturi.
De ce aceasta minciuna? De ce sa ascunda identitatea calaretului? Are sentimentul ca, intr-un fel straniu, povestea este a ei insesi si nu trcbuie sa o impartaseasca, ca are o putere si un sens speciale pentru ea, ca numele lui Odo de Bayeux este o vraja prea puternica spre a fi rostita cu voce tare. Prostii. La accident fusesera martori sute de oameni. Ce il face atat de special pentru ea? Este obosita, surescitata; trebuie sa se intoarca la lady Edith. Dar ce ii va spune?"