"- Pai, mersi, dar nu mersi.
A ras din nou, dar s-a oprit brusc atunci cand a luat ultima curba si a vazut masina rosie care ma astepta. S-a incruntat concentrat, dupa care, in timp ce parca, a oftat.
- Ce s-a-ntamplat? l-am intrebat cu mana pe portiera.
A clatinat din cap.
- Nimic.
Ochii i s-au ingustat, privind prin parbriz la cealalta masina. Mai vazusem privirea aceea.
- Doar nu-l asculti pe Jacob, nu? l-am acuzat.
- Nu este usor sa ignori pe cineva care striga in gura mare.
- Ah. M-am gandit la asta o secunda. Si ce striga el in gura mare? am soptit.
- Sunt ferm convins ca iti va spune chiar el, a zis Edward pe ton ironic.
As fi insistat pe tema asta, dar apoi Jacob a claxonat de doua ori - doua claxoane rapide si nerabdatoare.
- Ce nepoliticos, a mormait Edward.
- Asa e Jacob, am oftat si m-am grabit sa ies inainte ca Jake sa faca ceva care sa-l scoata cu adevarat pe Edward din sarite.
I-am facut din mana lui Edward inainte sa ma urc in Rabbit si de la distanta chiar parea suparat din cauza claxonului...sau din cauza gandurilor lui Jacob. Dar ochii mei erau slabi si greseau tot timpul.
As fi vrut ca Edward sa vina la mine. As fi vrut sa-i fac pe amandoi sa iasa din masinile lor, sa-si dea mana si sa fie prieteni - sa fie Edward si Jacob, si nu un vampir si un varcolac. Era ca si cum aveam din nou magnetii aceia incapatanati in mana si-i tineam aproape unul de celalalt, fortand natura sa se provoace singura...
Am oftat si m-am urcat in masina lui Jacob. 
- Salut, Bells.
Tonul lui era vesel si vocea aproape taraganata. I-am examinat fata in timp ce se uita la drum, conducand inspre La Push putin mai repede decat mine, dar mai incet decat Edward.
Arata diferit, poate chiar bolnav. I se inchideau ochii si era tras la fata. Parul tepos ii statea in toate directiile si in unele locuri ii ajungea aproape pana la barbie."