Cartea isi propune elaborarea modelelor conceptuale si practice de manageriere a patrimoniului arheologic al fiecarui judet in parte prin utilizarea unor metode de lucru interdisciplinare si a tehnologiilor moderne: topografie si cartografie arheologica, analiza GIS, teledetectie, scannare laser 3D, baze de date, diseminare web, etc. Proiectul este unic in Romania si porneste de la premiza utilitatii practice a acestuia. Originalitatea demersului nostru consta in coroborarea datelor interdisciplinare cu aplicabilitate in arheologie, din domeniul geografiei (topografie, cartografie, analiza spatiala) si informaticii (baze de date, multimi fuzzy, manageriere computerizata, scannare laser si prelucrare grafica 3D). Realizarea unui sistem integrat care sa gestioneze toate aceste date referitoare la un sit arheologic permite atat specialistilor cat si autoritatilor publice locale sa cunoasca cu precizie locatia sitului (cu intreaga fisa tehnica), in vederea unei analize stiintifice sau in vederea protectiei si punerii in valoare a acestuia.
 

Proiectul releva importanta instrumentelor moderne de a culege, prelucra si disemina date spatiale cu aplicabilitate in arheologie. incercam astfel sa demonstram ca noile tehnologii sunt neinvazive si nedistructive, putand fi operate fara sa altereze situl arheologic, oferind in schimb, date extraordinar de exacte si de diverse. La nivel mondial si european aceste date sunt implementate, in grade diferite de complexitate, proiectul nostru cautand sa se adapteze realitatilor romanesti, fara sa faca rabat de la calitatea stiintifica.

In contextul generalizarii tehnologiei IT si a tehnicilor neinvazive de cercetare arheologica si de evidenta computerizata, proiectul propus de noi reprezinta o aliniere fireasca a managementului patrimoniului arheologic romanesc la standardele internationale. Departe de a fi doar o simpla abordare teoretica, demersul nostru este unul cu o finalitate practica, adica punerea la dispozitia publicului a unui instrument de lucru util si facil, ce poate avea repercusiuni atat la nivel cultural si stiintific, cat si la nivel economic, turistic si administrativ. Protejarea patrimoniului arheologic national este o prioritate care, insa, trebuie sa se bazeze pe instrumente de lucru si control reale, altfel tinde sa devina doar un deziderat, un simplu concept fara finalitate practica.