Bucurestii in 1886
Bucurestii in 1886
Bucurestii in 1886. Din memoriile unui diplomat sarb.
Orasul Bucuresti se pretinde a fi Parisul Orientului Apropiat. El isi are, fara indoiala, bulevardele sale, iar viata lui, iarna mai ales, este una foarte vesela. In inalta societate, limba franceza este cea obisnuita. Mi s-a spus ca doamnele romance, daca se roaga vreodata, o fac in limba franceza. Intr-o zi mi-a fost prezentat un tanar poet. Era vizibil iritat de faptul ca mi-as putea imagina ca el ar scrie in frumoasa si muzicala limba romana. – Oh, nu, dragul meu domn, mi-a spus el sarcastic, eu nu scriu niciodata in limba romana. Poeziile mele sunt scrise in limba franceza.
Eu cred ca oricare barbat sau femeie din inalta societate au fost educati in Franta si au trait o vreme la Paris. Sunt barbati si femei educati, familiarizati cu literatura franceza contemporana, dar, dupa toate aparentele, lipsiti de adevaratul French esprit ...- Chedomille Mijatovich
Din Cuprins:
◊ Romania si conflictul bulgaro-sarb din 1885-1886
◊ Conferinta de Pace de la Bucuresti
◊ Amintiri din Bucuresti
Fragment din cartea "Bucurestii in 1886" de Chedomille Mijatovich:
"Intr-o zi, eforturile Marilor Puteri de a-l convinge pe regele Milan sa nu reinceapa razboiul fura aproape zadarnicite. La inceputul sedintei, Madjid Pasa mi-a spus ca delegatul bulgar primise instructiuni sa prezinte conditiile Bulgariei pentru incheierea pacii. Domnul Guechov mi-a inmanat peste masa o coala de hartie alba, de marimea unei hartii concept, impaturita in patru. Am deschis-o. Ochii mei s-au oprit imediat pe al doilea articol, care declara ca Serbia trebuia sa plateasca o indemnizatie de 25 de milioane de franci. Am observat ca mai erau cateva articole, insa nu am citit niciunul, cu exceptia celui de al doilea articol. Vreme de o jumatate de minut am ramas stana de piatra, holbandu-ma la prietenul meu Guechov. Apoi m-am ridicat, am stat cat de drept am putut si am vorbit cu cea mai profunda gravitate:
Orasul Bucuresti se pretinde a fi Parisul Orientului Apropiat. El isi are, fara indoiala, bulevardele sale, iar viata lui, iarna mai ales, este una foarte vesela. In inalta societate, limba franceza este cea obisnuita. Mi s-a spus ca doamnele romance, daca se roaga vreodata, o fac in limba franceza. Intr-o zi mi-a fost prezentat un tanar poet. Era vizibil iritat de faptul ca mi-as putea imagina ca el ar scrie in frumoasa si muzicala limba romana. – Oh, nu, dragul meu domn, mi-a spus el sarcastic, eu nu scriu niciodata in limba romana. Poeziile mele sunt scrise in limba franceza.
Eu cred ca oricare barbat sau femeie din inalta societate au fost educati in Franta si au trait o vreme la Paris. Sunt barbati si femei educati, familiarizati cu literatura franceza contemporana, dar, dupa toate aparentele, lipsiti de adevaratul French esprit ...- Chedomille Mijatovich
Din Cuprins:
◊ Romania si conflictul bulgaro-sarb din 1885-1886
◊ Conferinta de Pace de la Bucuresti
◊ Amintiri din Bucuresti
Fragment din cartea "Bucurestii in 1886" de Chedomille Mijatovich:
"Intr-o zi, eforturile Marilor Puteri de a-l convinge pe regele Milan sa nu reinceapa razboiul fura aproape zadarnicite. La inceputul sedintei, Madjid Pasa mi-a spus ca delegatul bulgar primise instructiuni sa prezinte conditiile Bulgariei pentru incheierea pacii. Domnul Guechov mi-a inmanat peste masa o coala de hartie alba, de marimea unei hartii concept, impaturita in patru. Am deschis-o. Ochii mei s-au oprit imediat pe al doilea articol, care declara ca Serbia trebuia sa plateasca o indemnizatie de 25 de milioane de franci. Am observat ca mai erau cateva articole, insa nu am citit niciunul, cu exceptia celui de al doilea articol. Vreme de o jumatate de minut am ramas stana de piatra, holbandu-ma la prietenul meu Guechov. Apoi m-am ridicat, am stat cat de drept am putut si am vorbit cu cea mai profunda gravitate:
- Domnule Delegat al Bulgariei, nu am citit toate articolele referitoare la conditiile de pace ale Bulgariei. Nu a fost necesar. A fost suficient ca eu sa citesc numai articolul al doilea. Am constatat ca Bulgaria are indrazneala sa-i ceara Serbiei sa-i pla-teasca o indemnizatie de razboi. Instructiunile mele sunt foarte clare: daca Bulgaria face o astfel de cerere, atunci eu trebuie sa declar, si chiar declar formal, aceste negocieri de pace inchise. Voi parasi in cateva ore Bucurestii, iar razboiul dintre Serbia si Bulgaria va reincepe miine dimineata, la orele sase."
16.92Lei
16.92Lei
Primești 16 puncte
In stoc
Comandă până la 14:00:
Estimare livrare joi, 4 decembrie
Descrierea produsului
Bucurestii in 1886. Din memoriile unui diplomat sarb.
Orasul Bucuresti se pretinde a fi Parisul Orientului Apropiat. El isi are, fara indoiala, bulevardele sale, iar viata lui, iarna mai ales, este una foarte vesela. In inalta societate, limba franceza este cea obisnuita. Mi s-a spus ca doamnele romance, daca se roaga vreodata, o fac in limba franceza. Intr-o zi mi-a fost prezentat un tanar poet. Era vizibil iritat de faptul ca mi-as putea imagina ca el ar scrie in frumoasa si muzicala limba romana. – Oh, nu, dragul meu domn, mi-a spus el sarcastic, eu nu scriu niciodata in limba romana. Poeziile mele sunt scrise in limba franceza.
Eu cred ca oricare barbat sau femeie din inalta societate au fost educati in Franta si au trait o vreme la Paris. Sunt barbati si femei educati, familiarizati cu literatura franceza contemporana, dar, dupa toate aparentele, lipsiti de adevaratul French esprit ...- Chedomille Mijatovich
Din Cuprins:
◊ Romania si conflictul bulgaro-sarb din 1885-1886
◊ Conferinta de Pace de la Bucuresti
◊ Amintiri din Bucuresti
Fragment din cartea "Bucurestii in 1886" de Chedomille Mijatovich:
"Intr-o zi, eforturile Marilor Puteri de a-l convinge pe regele Milan sa nu reinceapa razboiul fura aproape zadarnicite. La inceputul sedintei, Madjid Pasa mi-a spus ca delegatul bulgar primise instructiuni sa prezinte conditiile Bulgariei pentru incheierea pacii. Domnul Guechov mi-a inmanat peste masa o coala de hartie alba, de marimea unei hartii concept, impaturita in patru. Am deschis-o. Ochii mei s-au oprit imediat pe al doilea articol, care declara ca Serbia trebuia sa plateasca o indemnizatie de 25 de milioane de franci. Am observat ca mai erau cateva articole, insa nu am citit niciunul, cu exceptia celui de al doilea articol. Vreme de o jumatate de minut am ramas stana de piatra, holbandu-ma la prietenul meu Guechov. Apoi m-am ridicat, am stat cat de drept am putut si am vorbit cu cea mai profunda gravitate:
Orasul Bucuresti se pretinde a fi Parisul Orientului Apropiat. El isi are, fara indoiala, bulevardele sale, iar viata lui, iarna mai ales, este una foarte vesela. In inalta societate, limba franceza este cea obisnuita. Mi s-a spus ca doamnele romance, daca se roaga vreodata, o fac in limba franceza. Intr-o zi mi-a fost prezentat un tanar poet. Era vizibil iritat de faptul ca mi-as putea imagina ca el ar scrie in frumoasa si muzicala limba romana. – Oh, nu, dragul meu domn, mi-a spus el sarcastic, eu nu scriu niciodata in limba romana. Poeziile mele sunt scrise in limba franceza.
Eu cred ca oricare barbat sau femeie din inalta societate au fost educati in Franta si au trait o vreme la Paris. Sunt barbati si femei educati, familiarizati cu literatura franceza contemporana, dar, dupa toate aparentele, lipsiti de adevaratul French esprit ...- Chedomille Mijatovich
Din Cuprins:
◊ Romania si conflictul bulgaro-sarb din 1885-1886
◊ Conferinta de Pace de la Bucuresti
◊ Amintiri din Bucuresti
Fragment din cartea "Bucurestii in 1886" de Chedomille Mijatovich:
"Intr-o zi, eforturile Marilor Puteri de a-l convinge pe regele Milan sa nu reinceapa razboiul fura aproape zadarnicite. La inceputul sedintei, Madjid Pasa mi-a spus ca delegatul bulgar primise instructiuni sa prezinte conditiile Bulgariei pentru incheierea pacii. Domnul Guechov mi-a inmanat peste masa o coala de hartie alba, de marimea unei hartii concept, impaturita in patru. Am deschis-o. Ochii mei s-au oprit imediat pe al doilea articol, care declara ca Serbia trebuia sa plateasca o indemnizatie de 25 de milioane de franci. Am observat ca mai erau cateva articole, insa nu am citit niciunul, cu exceptia celui de al doilea articol. Vreme de o jumatate de minut am ramas stana de piatra, holbandu-ma la prietenul meu Guechov. Apoi m-am ridicat, am stat cat de drept am putut si am vorbit cu cea mai profunda gravitate:
- Domnule Delegat al Bulgariei, nu am citit toate articolele referitoare la conditiile de pace ale Bulgariei. Nu a fost necesar. A fost suficient ca eu sa citesc numai articolul al doilea. Am constatat ca Bulgaria are indrazneala sa-i ceara Serbiei sa-i pla-teasca o indemnizatie de razboi. Instructiunile mele sunt foarte clare: daca Bulgaria face o astfel de cerere, atunci eu trebuie sa declar, si chiar declar formal, aceste negocieri de pace inchise. Voi parasi in cateva ore Bucurestii, iar razboiul dintre Serbia si Bulgaria va reincepe miine dimineata, la orele sase."
Detaliile produsului
