Volum de debut, Calatorie la Louisville cuprinde douasprezece povestiri scrise folosind tehnici variate: naratiunea la persoana intai (in care povestitorul este o tanara fata, o tanara mama sau un agent de vanzari), precum si povestiri la persoana a treia, un monolog adresat in mediul universitar, pagini de jurnal, o povestire epistolara sub forma catorva scrisori trimise de pe front. Personajele care anima aceste povestiri sunt, de asemenea, diverse, evocand figurile realitatii cotidiene ale fiecaruia dintre noi si situatiile inedite pe care multi le traim in aceasta epoca in care comunicatia, viteza si tehnologia sunt cuvintele de ordine.

Exista insa doua elemente ce leaga aceste povestiri: o valorizare a umanului, a sentimentelor, si o nota de optimism, atitudine ce se regaseste din ce in ce mai rar in literatura contemporana.

„Cred ca toate cuplurile de indragostiti au acest gen de proprietati, sau altele cu denumire incluzand termenii „prima oara”, de genul: bulevardul pe care ne-am tinut prima oara de mana, felinarul sub care ne-am sarutat prima oara si asa mai departe. Venise iarna de-acum, nu cazuse zapada, dar era frig si noi ne adaposteam in cine stie ce bar ascuns, dichisit si plin de fum. Eram pierduti unul in celalalt si numai gandul la data plecarii mele ne dadea fiori reci si cosmaruri, trezindu-ne din starea de fericire aproape tampa in care ne gaseam." (fragment din Calatorie la Louisville) 

„Constantin levita in continuare in mijlocul camerei de zi, iar la usa incaperii se perindau oameni din toate colturile lumii. Era interzisa folosirea aparatelor fotografice in interiorul casei, de teama ca lumina bliturilor si zgomotul declansatoarelor sa nu-i creeze lui Constantin o stare de disconfort si sa diminueze fericirea in care se scalda." (fragment din Arta levitatiei)