Capitalismul artistic
Capitalismul artistic
Capitalismul artistic. Consumul operei de arta intre happycratie si cinefilie
Reflectia asupra capitalismului artistic pleaca de la analiza simptomelor care au transformat capitalismul din ideologia sa traditionala (impregnata de teoriile productiei si contrastelor de clasa, din cheie marxista, ori de intrebarea referitoare la tehnica, evaluata de Heidegger), intr-o ideologie artistica si, poate cel mai important, intr-un stil de viata care isi propune concilierea artei si a societatii in termenii consumului. In acest context, este evidenta apropierea dintre societatile industriale si societatea spectacolului ca legatura mediata de interventia artei. Hipermodernitatea, discutata de Lipovetsky, va fi evaluata, asadar, din perspectiva consumului, estetizarii, hiperartei, absorbtiei hedonismului, subiectivarii dorintelor si a claselor sociale in constituirea publicului consumator. Miza cartii nu este, asadar, analiza capitalismului artistic, ci mai curand, evaluarea manierei in care acesta a facut posibila estetizarea lumii printr-o unificare a reprezentarilor, pe trei nivele: a spatiului, a timpului si a individului. - Oana Serban
Reflectia asupra capitalismului artistic pleaca de la analiza simptomelor care au transformat capitalismul din ideologia sa traditionala (impregnata de teoriile productiei si contrastelor de clasa, din cheie marxista, ori de intrebarea referitoare la tehnica, evaluata de Heidegger), intr-o ideologie artistica si, poate cel mai important, intr-un stil de viata care isi propune concilierea artei si a societatii in termenii consumului. In acest context, este evidenta apropierea dintre societatile industriale si societatea spectacolului ca legatura mediata de interventia artei. Hipermodernitatea, discutata de Lipovetsky, va fi evaluata, asadar, din perspectiva consumului, estetizarii, hiperartei, absorbtiei hedonismului, subiectivarii dorintelor si a claselor sociale in constituirea publicului consumator. Miza cartii nu este, asadar, analiza capitalismului artistic, ci mai curand, evaluarea manierei in care acesta a facut posibila estetizarea lumii printr-o unificare a reprezentarilor, pe trei nivele: a spatiului, a timpului si a individului. - Oana Serban
Descrierea produsului
Capitalismul artistic. Consumul operei de arta intre happycratie si cinefilie
Reflectia asupra capitalismului artistic pleaca de la analiza simptomelor care au transformat capitalismul din ideologia sa traditionala (impregnata de teoriile productiei si contrastelor de clasa, din cheie marxista, ori de intrebarea referitoare la tehnica, evaluata de Heidegger), intr-o ideologie artistica si, poate cel mai important, intr-un stil de viata care isi propune concilierea artei si a societatii in termenii consumului. In acest context, este evidenta apropierea dintre societatile industriale si societatea spectacolului ca legatura mediata de interventia artei. Hipermodernitatea, discutata de Lipovetsky, va fi evaluata, asadar, din perspectiva consumului, estetizarii, hiperartei, absorbtiei hedonismului, subiectivarii dorintelor si a claselor sociale in constituirea publicului consumator. Miza cartii nu este, asadar, analiza capitalismului artistic, ci mai curand, evaluarea manierei in care acesta a facut posibila estetizarea lumii printr-o unificare a reprezentarilor, pe trei nivele: a spatiului, a timpului si a individului. - Oana Serban
Reflectia asupra capitalismului artistic pleaca de la analiza simptomelor care au transformat capitalismul din ideologia sa traditionala (impregnata de teoriile productiei si contrastelor de clasa, din cheie marxista, ori de intrebarea referitoare la tehnica, evaluata de Heidegger), intr-o ideologie artistica si, poate cel mai important, intr-un stil de viata care isi propune concilierea artei si a societatii in termenii consumului. In acest context, este evidenta apropierea dintre societatile industriale si societatea spectacolului ca legatura mediata de interventia artei. Hipermodernitatea, discutata de Lipovetsky, va fi evaluata, asadar, din perspectiva consumului, estetizarii, hiperartei, absorbtiei hedonismului, subiectivarii dorintelor si a claselor sociale in constituirea publicului consumator. Miza cartii nu este, asadar, analiza capitalismului artistic, ci mai curand, evaluarea manierei in care acesta a facut posibila estetizarea lumii printr-o unificare a reprezentarilor, pe trei nivele: a spatiului, a timpului si a individului. - Oana Serban
Detaliile produsului
