Eseurile cuprinse în acest volum reprezintă contribuția profesorului de filosofie Luigi Alici la dezbaterea din 2012, purtată în paginile cotidianului „Corriere della sera”, cu privire la relevanța politică a catolicismului italian. Această dezbatere a fost doar una între multe altele pe care sfârșitul erei creștin-democrate, la începutul anilor 90, le-a suscitat. Toate aceste dezbateri au în miezul lor felul în care catolicii ar putea modela viața politică după ce creștin-democrația, care a contribuit semnificativ la de-fascizarea Italiei de după război, a apus. Dacă filosofiile sociale de orientare catolică și doctrina socială a Bisericii Catolice din perioada interbelică au condus, în anii războiului și ulterior, la formarea creștin-democrației în plan politic, mai poate inspira catolicismul viața politică în zilele noastre? Aceasta este întrebarea care ghidează cele 10 eseuri din acest volum și la care, cu argumente foarte atent construite, Alici răspunde afirmativ. Toate eseurile sunt astfel organizate încât să conducă la ideea centrală exprimată în ultimul capitol, despre „catolicii italieni între guelif și ghibelini”. Aici este locul în care Alici formulează cele trei responsabilități pe care catolicii le au într-o politică aflată în schimbare continuă: responsabilitatea adevărului, responsabilitatea respectului persoanelor și responsabilitatea unei corecte reprezentări democratice.