De unde puzderia de fluturi la intrarea pe insula calugarului? Diana sovai: si daca intra cu tupeu pe acest no man’s land si va fi iarasi gonita? Oricum calugarul nu se zarea nicaieri. Aerul matinal era revigorant, iarba – deasa, ca pletele Afroditei, nascute din apele marii, iar desisul padurii – tentant; toate laolalta o indemnau sa faca abstractie de interdictia calugarului si sa calce stramb. Trase adanc aer in piept si – uitandu-se la apele involburate ale fluviului – pasi pe terenul interzis. Era distrata, iremediabil distrata; daca ar fi fost mai atenta, daca si-ar fi ciulit urechile, s-ar fi oprit la timp.

Fluturii erau viu colorati. Si mestecenii, si stejarii. Totul o atragea, o ademenea, vrajind-o si punandu-i un fel de ceata pe ochii de un albastru imperial. Merse pana la capatul promontoriului; arborii, o buna parte din acestia, curgeau parca din apele de un gri intens, murdar. - Aura Christi