DUMITRU CAPOIANU (1929 — 2012)

Chants de chats (Katzenlieder)—Trois pikes pourpiano (Cantece pisicesti—Trei piese pentru pian) de Dumitru Capoianu este un triptic de portrete sonore pline de umor ale unor personaje — evident — feline.
Compusa in anul 1986, suita este o intruchipare pianistica a maiestriei compozitorului, fiind o succesiune de imagini sonore in permanenta miscare — uneori dansanta, plina de gratie sau de nerv ritmic, alteori dinamica sau de-a dreptul dezlantuita — ce lasa imaginatiei ascultatorului libertatea de a crea adevarate scenarii cinematografice.
Katzenlieder este unica lucrare dedicata pianului solo de catre compozitorul Dumitru Capoianu, a carui relatie cu instrumentul cu claviatura nu era foarte apropiata, instrumentele sale preferate fiind vioara si chitara (de fapt, intreg compartimentul de coarde, in general). Insa maiestria compozitorului, geniul sau in domeniul armoniei muzicale, imaginatia sa timbrala orchestrala si virtuozitatea cu care stapanea structurile dodecafonice sunt prezente din plin si in cazul acestor piese.


Dumitru Capoianu a abordat o multitudine de genuri şi forme muzicale, reuşind performanţa demnă de invidiat — şi care constituie marca supremă a valorii perene în artă — de a rămâne de fiecare dată el însuşi, fiind, în acelaşi timp, mereu divers şi surprinzător în formă şi conţinut.
Amprenta stilului său personal, inconfundabil, înscrie suita Katzenlieder în şirul capodoperelor create de acest compozitor, al cărui limbaj sonor este printre cele mai uşor de recunoscut din creaţia muzicală românească. Cele trei mişcări ale suitei sunt, fiecare în parte, mici scenete în care sunt descrise caracterele şi obiceiurile personajelor pisiceşti, observate cu fineţe, cu umorul caracteristic al autorului, la care se adaugă afecţiunea sa pentru micile sale prietene feline. Surprinde mereu modul în care compozitorul a transpus în sonorităţile pianului impresiile pe care le-a avut ascultând cu atenţie sunetele — atât de diverse — emise de pisicile care-i zburdau prin preajmă.