Nigel Spivey exploreaza bazele si mostenirea Greciei si a Romei antice prin intermediul a noua orase reale din lumea clasica si al unuia imaginar. Calatoria sa incepe la ruinele Troiei - unde istoria, mitul si arheologia fuzioneaza pentru a forma originile civilizatiei clasice - si se termina in magnificul oras Constantinopol, scena amurgului indelungat al Antichitatii. Intre acestea, Spivey viziteaza orasele-stat grecesti Atena si Sparta, calatoreste spre vest catre Siracuza in Sicilia, pentru a descoperi difuziunea idealurilor clasice in Bazinul Mediteraneean, apoi spre est, pe urmele lui Alexandru, in Alexandria si in orasul elenistic Pergam, in cele din urma la Roma, satul de pe o coama de deal care va deveni imperiu global, si spre ruinele impresionante ale Efesului, in Asia Mica. In Utopia, examineaza realizarile grecilor si romanilor in filosofie si in stiinta.

 

O imagine clara despre mostenirea noastra greco-romana este fundamentala pentru intelegerea reala a societatii si culturii occidentale. Nigel Spivey evidentiaza si explica tocmai aceasta mostenire cu pasiune, rigoare si claritate. 

 

Acesta este capitolul la care Spivey exceleaza: crearea accesibilitatii. In timp ce pregatirea lui de lector la Cambridge ne asigura un studiu incredibil de bine scris despre clasici, realizarea cea mai importanta este faptul ca ne ofera un context pentru poves tile sale. - All About History

 

Istoria lumii clasice printr-un tur rapid al punctelor de interes cunoscute... o intreprindere care merita efortul. - TLS

 

O lectura cu o raza de cuprindere si o profunzime impresionante. - The Tablet

 

O carte excelenta, alegerea ideala pen tru o excursie pe malul Mediteranei. - Times Higher Education

 

Nigel Spivey este lector principal la Facultatea de Studii Clasice de la Universitatea Cambridge, unde este si membru al Colegiului Emmanuel. Printre cartile sale se numara The Ancient Olympics (2012) si Greek Sculpture (2013). A fost prezentatorul seriei BBC/ PBS How Art Made the World (2005).

"Orasul Constantinopol n-a fost fondat cu acest nume si oficial a incetat sa mai fie cunoscut asa in 1924, cand nationalistii turci au insistat sa-i spuna ,,Istanbul". Candva fusese o colonie greaca, Bizant. Supusa dominatiei persane, apoi incursiunilor galilor, pozitia ei pe Bosfor, avanpost estic al Europei continentale, i-a conferit o durabila importanta strategica. De-a lungul epocii romane, Bizantul a prosperat, cu exceptia sfarsitului secolului al II-lea d.Hr., cand a ales sa sprijine un rival al lui Septimius Severus. Soarta ferice i s-a reintors cand a capatat noua identitate harazita de Constantin, devenind "Noua Roma" (Nea Roma in greaca) sau A Doua Roma (Secunda Roma in latina).
Aceasta a fost denumirea aleasa pentru oras de Constantin in 324 d.Hr., fiind inaugurat oficial in 330. In etapa respectiva, constitutional vorbind, ramasese inferior vechii Rome. Zece ani mai tarziu avea un Senat si ierarhia aferenta, dar si aspecte institutionale dupa modelul Rornei, precum distribuirea regulata a painii catre cetateni. Insa inca de pe atunci cetatenii Noii Rome vorbeau deja despre Constantinopolis, "Orasul lui Constantin". Numele respectiv a persistat chiar si dupa cucerirea de catre turcii otomani din 1453.
Zidurile Constantinopolului, ridicate la inceputul secolului al V-lea d.Hr., par in continuare masive in locurile in care au ramas in picioare. Odinioara a existat si un sant cu apa - in care acum sunt cultivate verdeturi si plante medicinale - o marturie suplimentara a unui sistem de aparare pus deseori la incercare de-a lungul veacurilor. In interiorul lor, vizitatorul modern trebuie sa dea dovada totusi de multa imaginatie pentru a-si da seama cum arata creatia lui Constantin din secolul al IV-lea. Raman vestigii vagi ale marelui palat imperial si poate fi deslusit doar conturul unui hipodrom adiacent. In cadrul acestuia exista o nisa circulara care cuprinde tot ceea ce supravietuieste intact dintr-o panoplie care initial a fost alcatuita pentru a comemora batalia din Plateea - o columna de bronz formata din trei serpi incolaciti, adusa din Delfi ca si cum ar fi fost ea insasi o prada din trecutul clasic. Mai impresionanta este genialitatea designului care se manifesta in structura Hagia Sophia, biserica "Sfintei intelepciuni", care a fost recreata in 537 d.Hr. pentru imparatul Iustinian de doi arhitecti din Asia Mica elenizata, Isidorus (din Milet) si Anthemius (din Tralles)."