Comentariul Codului de procedura penala are drept punct de plecare textul actualului Cod de procedura penala si al Legii de punere in aplicare a acestuia, oferind cititorului informatia necesara pentru a putea intelege, interpreta si aplica noua legislatie procesual penala.

 

Necesitatea unei noi editii a lucrarii a reiesit din modificarile legislative intervenite de la aparitia editiei anterioare si pana in prezent, din jurisprudenta si consideratiile doctrinare elaborate in baza noii legislatii procesual penale. Editia 4 a lucrarii contine cele mai recente modificari introduse prin Legea nr. 201/2023, care pune textul legal in acord cu deciziile Curtii Constitutionale, Legea nr. 214/2023, precum si Legea nr. 217/2023, care va intra in vigoare la 1 ianuarie 2024.

 

Structura comentariilor, care cuprind atat interpretarea textului, cu explicatii de ordin teoretic, cat si clarificari privind modul de aplicare a normelor, cu solutii de ordin practic, este astfel conceputa incat sa prezinte o maxima utilitate nu doar pentru informarea cititorului, ci si pentru promovarea unor directii corecte si coerente in plan legislativ si jurisprudential.

 

La realizarea acestei lucrari au contribuit juristi recunoscuti pentru calitatile lor profesionale si stiintifice, membri ai Comisiei de elaborare a Proiectului noului Cod de procedura penala si/sau ai Comisiei de elaborare a Proiectului Legii de punere in aplicare a noului Cod de procedura penala, efortul lor fiind de a pune la dispozitie un ghid care sa contina raspunsuri imediate, clare si relevante, intemeiate pe solide explicatii teoretice.

 

Din cuprins:

• Principiile si limitele aplicarii legii procesuale penale

• Actiunea penala si actiunea civila in procesul penal

• Participantii in procesul penal

• Probele, mijloacele de proba si procedeele probatorii

• Masurile preventive si alte masuri procesuale

• Acte procesuale si procedurale comune

• Urmarirea penala

• Camera preliminara

• Judecata

• Proceduri speciale

• Executarea hotararilor penale
 

Puncte forte:

• completarea si actualizarea jurisprudentei nationale si a CtEDO, citata in cuprinsul comentariilor;

• analiza ipotezei posibilitatii persoanei care a efectuat acte in calitate de judecator de drepturi si libertati, de a solutiona o declaratie de abtinere/cerere de recuzare formulata in legatura cu aceeasi cauza, in faza de camera preliminara/de judecata de un alt judecator

• analizarea detaliata a modificarii legislative privind procedura de solutionare a abtinerii sau recuzarii procurorului in tot cursul procesului penal

• evidentierea titularilor cererii de stramutare in procedura plangerilor impotriva solutiei de clasare

• analiza unei exceptii cu privire la caracterul netransmisibil al calitatii de suspect sau inculpat

• analiza ipotezei incalcarii dreptului la aparare a suspectului/inculpatului prin lipsa unei aparari efective, in cazul in care avocatul care il asista/reprezinta nu are competenta acordata de lege de a pune concluzii la instanta investita cu solutionarea dosarului

• analiza notiunii de persoana vatamata care are dreptul de a exercita actiunea civila in procesul penal

• propuneri de rezolvare a problemelor generate de noua reglementare privind exercitarea actiunii civile fata de partea responsabila civilmente

• explicarea modificarilor legislative in privinta sanctiunii nulitatii si propuneri privind rezolvarea problemelor ce se pot ivi in situatiile tranzitorii

• propuneri de rezolvare a problemei privind invocarea prescriptiei raspunderii penale in camera preliminara

• analiza accesului transfrontalier la un sistem informatic

• analiza indisponibilizarii monedelor virtuale prin accesarea portofelelor digitale

• a fost analizata problematica obtinerii datelor de abonat asociate unei adrese IP dinamice

• expunerea conditiilor si a procedurii in care serviciile de informatii pot recurge la supravegherea tehnica pentru ratiuni de securitate nationala

• analiza conditiilor in care informatiile furnizate de serviciile de informatii pot fi administrate ca mijloace de proba in cauzele penale

• analiza procedurii speciale de verificare a legalitatii inregistrarilor de securitate nationala, ca si conditie obligatorie pentru administrarea acestor mijloace de proba in cauzele penale

• expunerea procedurii de contestare a legalitatii supravegherii tehnice de catre persoanele care au fost supuse acestui procedeu, fara a fi insa trimise ulterior in judecata

• relatarile persoanelor inregistrate sau consemnate in afara procesului penal

• administrarea in cadrul procesului penal a relatarilor realizate de persoane in contextul apelarii serviciilor de urgenta

• audierea prin videoconferinta a persoanelor private de libertate in timpul starii de urgenta si al starii de alerta

• administrarea inregistrarii audio-video realizate de catre organele de constatare in care acuzatul recunoaste savarsirea faptei

• hearsay statements sau relatarea celor auzite

• anacronismul teoriei limitarii valorii probatorii prin raportare la interesul procesual

• natura declaratiei data de inculpat in cadrul procedurii acordului de recunoastere a vinovatiei; critica DCC nr. 490 din 27 octombrie 2022

• analiza modificarilor aduse prin Legea nr. 51/2023 si Legea nr. 217/2023 cu privire la audierea persoanei vatamate

• omisiunea organelor judiciare de a recunoaste calitatea de victima sau potentiala victima a traficului de persoane a persoanelor acuzate de savarsirea infractiunii de trafic de droguri

• dreptul la tacere al martorului, DCC nr. 236/2020 si analiza critica a modificarilor aduse prin Legea nr. 201/2023

• obligativitatea efectuarii expertizei medico-legale psihiatrice in cazul internarii medicale provizorii

• standardul de proba privind existenta falsului sau incidenta cazului de confiscare speciala in cadrul procedurii speciale prevazute de art. 5491 C.proc.pen.

• analiza sesizarii de desfiintare sau de confiscare speciala, in cazul implinirii termenului de prescriptie a raspunderii penale, in cadrul procedurii speciale prevazute de art. 5491 C.proc.pen.

• privarea de libertate si achitarea ulterioara a inculpatului sau clasarea cauzei; DCC nr. 136/2021 si modificarile aduse prin Legea nr. 201/2023

• efectuarea cercetarii la fata locului in cadrul domiciliilor si sediilor profesionale

• explorarea emergentului principiu al liceitatii probatorii, in contextul regandirii principiilor sectoriale care fundamenteaza teoria generala a probelor

• (re)conceptualizarea loialitatii in procedura penala; explicarea semnificatiei principiul loialitatii probatorii in raport cu regulile inscrise in cuprinsul art. 101 C.proc.pen.; taxonomia procedeelor neloiale numite si nenumite

• analiza regimului juridic de excluziune a probelor ilicite (probe ilicite stricto sensu - probe neconstitutionale si/sau probe neloiale - probele ilicite cu etiologie multipla, probe nelegale)

• analiza (in)compatibilitatii prezumtiilor cu inversarea sarcinii probei, in contextul trilogiei surselor normative de protectie a dreptului fundamental recunoscut persoanei acuzate de a fi prezumata nevinovata pana la stabilirea vinovatiei sale in conformitate cu legea;

• expunerea conditiilor si a procedurii in care serviciile de informatii pot recurge la supravegherea tehnica pentru ratiuni de securitate nationala

• analiza conditiilor in care informatiile furnizate de serviciile de informatii pot fi administrate ca mijloace de proba in cauzele penale

• analiza procedurii speciale de verificare a legalitatii inregistrarilor de securitate nationala, ca si conditie obligatorie pentru administrarea acestor mijloace de proba in cauzele penale

• expunerea procedurii de contestare a legalitatii supravegherii tehnice de catre persoanele care au fost supuse acestui procedeu, fara a fi insa trimise ulterior in judecata

• au fost evidentiate, explicate si interpretate dispozitiile Legii nr. 201/2023 din 5 iulie 2023 pentru modificarea si completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala, precum si pentru modificarea altor acte normative, ce au modificat art. 213 alin. (2) C.proc.pen. si art. 2151 alin. (8) C.proc.pen.; totodata au fost efectuate analize privind necorelarea unor dispozitii legale precum art. 215 alin. (5) C.proc.pen. si art. 82 alin. (1) din Legea nr. 253/2013 din 19 iulie 2013 privind executarea pedepselor, a masurilor educative si a altor masuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal

• au fost abordate probleme ce au aparut in practica - spre exemplu, posibilitatea organului judiciar de a desemna un alt organ de politie abilitat sa supravegheze conduita inculpatului aflat sub control judiciar in cazul schimbarii domiciliului sau a locuintei acestuia din urma

• analiza problemelor ridicate de reglementarea obligativitatii verificarii periodice a masurilor asiguratorii (optional)

• analiza posibilitatii formularii si a motivelor ce pot fi invocate in cadrul cererii de ridicare a masurilor asiguratorii

• propuneri de rezolvare a problemelor generate de noua reglementare privind exercitarea actiunii civile fata de partea responsabila civilmente

• explicarea modificarilor legislative in privinta sanctiunii nulitatii si propuneri privind rezolvarea problemelor ce se pot ivi in situatiile tranzitorii

• propuneri de rezolvare a problemei privind invocarea prescriptiei raspunderii penale in camera preliminara

• au fost indicate noi hotarari CEDO relevante in materie cu privire la intervalul de timp avut in vedere la stabilirea caracterului rezonabil al duratei procesului penal, precum si cu privire la criteriile necesar a fi avute in vedere intr-o astfel de analiza

• au fost analizate probleme de practica neunitara si au fost propuse solutii privind interpretarea si aplicarea dispozitiilor legale

• in prezenta editie a fost consolidata jurisprudenta relevanta in materie prin prezentarea unor decizii recente ale instantei de contencios constitutional si ale Curtii Europene a Drepturilor Omului, dar si prin identificarea unor hotarari recente pronuntate de instantele nationale, astfel incat sa se faciliteze aprofundarea institutiilor prezentate, precum si aplicarea lor intr-o maniera unitara; cu titlu exemplificativ, facem referire la DCC nr. 99 din 25 februarie 2020, precum si la hotararile CtEDO, Sabuncu si altii c. Turciei (hotararea din 10 noiembrie 2020) si Ibrahimov si Mammadov c. Azerbaijan (hotararea din 13 februarie 2020)

• au fost identificate problemele de drept care au generat sau sunt susceptibile sa genereze practica neunitara, fiind prezentata in mod pragmatic si critic jurisprudenta recenta

• a fost actualizata jurisprudenta la care s-a facut referire de la editia anterioara si pana in prezent, indicand numeroase hotarari ale instantei supreme si ale instantelor din subordine, neaccesibile prin consultarea unor surse deschise de informatii; in acest sens au fost furnizate exemple jurisprudentiale privind, printre altele, momentul incetarii de drept a retinerii fara a fi avute in vedere eventualele minute ramase pana la calculul temporal al orelor pe durata carora a fost dispusa masura

• de asemenea, au fost reactualizate comentariile pentru a fi corelate cu modificarile legislative recente, fiind evidentiata influenta acestora asupra problemelor de drept analizate

Coordonator: Mihail Udroiu

Colectiv de autori: Amalia Andone-Bontas, Georgina Bodoroncea, Sergiu Bogdan, Ramona Elena Bolla, Dan Sebastian Chertes, Ioan-Paul Chis, Victor Horia Dimitrie Constantinescu, Daniel Gradinaru, Dorel Herinean, Andrei Viorel Iugan, Claudia Jderu, Irina Kuglay, Constantin-Cristinel Meceanu, Mihai Morar, Iuliana Nedelcu, Mihai Popa, Lucretia Albertina Postelnicu, Sebastian Raduletu, Toma Catalin Raileanu, Radu Slavoiu, Adrian Sandru, Isabelle Tocan, Andra-Roxana Trandafir (Ilie), Marian Trusca, Corina Tirlea, Mihaela Vasiescu, George Zlati.