Te felicit pentru curajul de a te vulnerabiliza și pentru deschiderea cu care ai ales să-ți expui viața. Ai reușit să transmiți autenticitate și să creezi o conexiune reală cu cititorul, oferind un exemplu de asumare sinceră și profund umană.

Cartea „Atracții interzise” se conturează ca o explorare profundă a sinelui și a relațiilor interumane, care îmbină tensiunea erotică, traumele trecutului și transformările interioare ale personajului principal – o călătorie care reflectă adesea conflictul generației Millennials (generația Y) între dorință și morală, între libertate și responsabilitate emoțională.

Personajul principal, se deschide treptat, dar profund, într-o manieră care pare să ne reflecte propriile vulnerabilități – de la copilărie, unde încep să se contureze primele răni afective, până la maturitate, unde alegerile personale capătă greutate. Emoțiile descrise nu sunt doar intense, ci și surprinzător de reale, uneori chiar inconfortabile, creaza senzația unei mărturisiri intime.

Când sexualitatea este descrisă prin ochii unui bărbat, în stilul Sandrei Brown, apare o combinație de :forță și fragilitate – bărbatul nu este doar dominant, ci și temător de propriile sentimente;dorintă și tandrețe – scenele intime sunt încărcate de trăiri profunde, nu doar de erotism;reflecție interioară – actul sexual este adesea un catalizator pentru adevăruri reprimate sau pentru schimbări de perspectivă. E o carte in care te regăsești de la prima initiere in dragoste, de la gradinita..la trairile avute la Revolutie si la asumarea unei relatii esuate si curajul si deschiderea catre o alta relatie.

Cartea lui Bogdan este ca o scrisoare scrisă oricui are curajul să o citească și să se uite cu atenție ce anume răscolește în sufletul său. Pentru că ne aduce aminte de copilărie, de rădăcini, de primele iubiri, de schimbările de perspectivă. Este despre red flag-uri și sex și toate acele măști pe care uneori bărbații și femeile le poartă în relații. Vorbește atât de clar de limbajul iubirii al fiecăruia dintre noi și despre cum împlinirea lui aduce împlinire și relației. Și este despre cele două iubiri de care avem nevoie concomitent:cea pentru noi și cea pentru celălalt, la fel cum Pământul are nevoie și de mișcarea de rotație și de cea de revoluție pentru a susține viața.

Bai, deci... cartea asta nu incepe cu “a fost odata ca niciodata”. Nu. Ea incepe ca o relatie toxica: brusc, intens si fara sa-ti dea timp sa te pregatesti. Nici nu apuci sa-ti faci un ceai sau sa verifici daca mai ai net, ca deja te trezesti aruncat intr-o combinatie periculoasa intre jurnal personal, a la Fifty Shades of... ceva mai autohton si un podcast de confesiuni spuse la 3 dimineata, in ploaie, cu voce joasa si tremurata.

Aparent, cartea lui Bogdan nu vrea sa fie pusa pe raftul de “literatura erotica”, nici pe cel de “biografie”. Ea vrea sa fie libera, sa respire, sa planga, sa rada si sa te faca sa rosesti in metrou. Daca citesti in public, pregateste-te sa explici de ce ai reactionat cu: “Ba, esti nebun?!” si un mic zambet vinovat.

Daradan nu scrie, el versifica, nareaza ca nimeni altul (sau cam asa ceva), e ceva ce ti-ai dorit sa spui intr-un mesaj la 1 noaptea, dar n-ai avut curaj. El are. Si nu doar curaj, are si metafore. Unele sunt atat de intense, incat trebuie sa le citesti de doua ori ca sa fii sigur ca nu sunt versuri de la Parazitii sau un citat de pe un tatuaj cu semnificatii (prea) profunde.

"Confesiuni: Atractii Interzise" e cartea aia care zice “Nu sunt ca celelalte”, si culmea... chiar nu e! Te face sa razi amar, sa-ti aduci aminte de toti fostii/ele, sa-ti pui intrebari existentiale si... sa te intrebi daca e ok sa citesti asa ceva la birou, intre doua mailuri.

In concluzie: daca vrei ceva care sa te faca sa transpiri — nu doar de la scenele fierbinti (care?), ci si de la intensitatea cuvintelor si analiza relatiilor — baga-ti nasul in carte, miroase-o si citeste-o.