Conflictul societar
Conflictul societar
Conflictul societar. Temeiuri juridice și interpretări din practica judiciară
Problematica protecției minorității societare și, în general, analiza conflictelor societare constituie în sfera dreptului comercial teme încă viu dezbătute și cu repercusiuni greu de evaluat pe plan economic. Cu toate că în principalele state ale Uniunii Europene s-a cristalizat o tendință majoritară a jurisprudenței, cu specificități naționale ieșite în evidență, în practica instanțelor românești, dar și în doctrină, constatăm fie o abordare discutabilă la nivel teoretic, fie chiar o ignorare completă a temei.
Din această perspectivă, lucrarea de față încearcă să prezinte practicienilor, dar și celor interesați de mecanismele societății comerciale, o analiză a multiplelor perspective prin care poate fi privit conflictul societar, precum și o evaluare sintetică a soluțiilor posibile sub actuala reglementare.
Dincolo de tema propriu-zisă, autorul își dorește să stimuleze reflecția practicienilor asupra identificării unor mecanisme juridice apte să soluționeze un potențial conflict, mecanisme ce pot fi inserate în actele constitutive ale societății.
Cuprinsul lucrării:
Volumul este structurat pe secțiuni și capitole tematice: reacția jurisprudenței și a doctrinei la primele mecanisme de control (Italia, început de secol XX); reforma germană din 1937 și generalizarea ideii de sancționare a votului în conflict de interese; dreptul francez (interesul social, abuzul de majoritate) și impactul deciziilor emblematice; dreptul italian post-1942 (art. 2.373, 2.377 C. civ.) și evoluția „excesului de putere”; difuzarea mecanismelor în Elveția și statele iberice; dreptul român (art. 127, 132, 136¹ LS), cu accent pe sancțiuni, nulități și remedii; capitole dedicate probațiunii și limitelor controlului de oportunitate; analiza comparativă Italia-Germania; retragerea asociatului/acționarului; concluzii și direcții de reformă.
Volumul este structurat pe secțiuni și capitole tematice: reacția jurisprudenței și a doctrinei la primele mecanisme de control (Italia, început de secol XX); reforma germană din 1937 și generalizarea ideii de sancționare a votului în conflict de interese; dreptul francez (interesul social, abuzul de majoritate) și impactul deciziilor emblematice; dreptul italian post-1942 (art. 2.373, 2.377 C. civ.) și evoluția „excesului de putere”; difuzarea mecanismelor în Elveția și statele iberice; dreptul român (art. 127, 132, 136¹ LS), cu accent pe sancțiuni, nulități și remedii; capitole dedicate probațiunii și limitelor controlului de oportunitate; analiza comparativă Italia-Germania; retragerea asociatului/acționarului; concluzii și direcții de reformă.
Puncte forte:
• Abordare comparativă riguroasă, cu punți între drept privat și public și cu integrarea critică a noțiunilor „interes social”, „abuz de drept” și „exces de putere”;
• cartografiere clară a instrumentelor disponibile în sistemele italian, german, francez, spaniol, portughez, elvețian și român;
• focalizare pe aplicabilitate: sarcina probei, standarde probatorii, control de legalitate vs. oportunitate, efecte și limitări ale anulării;
• propuneri concrete de lege ferenda și soluții procedurale pentru deblocarea guvernanței corporative.
Descrierea produsului
Conflictul societar. Temeiuri juridice și interpretări din practica judiciară
Problematica protecției minorității societare și, în general, analiza conflictelor societare constituie în sfera dreptului comercial teme încă viu dezbătute și cu repercusiuni greu de evaluat pe plan economic. Cu toate că în principalele state ale Uniunii Europene s-a cristalizat o tendință majoritară a jurisprudenței, cu specificități naționale ieșite în evidență, în practica instanțelor românești, dar și în doctrină, constatăm fie o abordare discutabilă la nivel teoretic, fie chiar o ignorare completă a temei.
Din această perspectivă, lucrarea de față încearcă să prezinte practicienilor, dar și celor interesați de mecanismele societății comerciale, o analiză a multiplelor perspective prin care poate fi privit conflictul societar, precum și o evaluare sintetică a soluțiilor posibile sub actuala reglementare.
Dincolo de tema propriu-zisă, autorul își dorește să stimuleze reflecția practicienilor asupra identificării unor mecanisme juridice apte să soluționeze un potențial conflict, mecanisme ce pot fi inserate în actele constitutive ale societății.
Cuprinsul lucrării:
Volumul este structurat pe secțiuni și capitole tematice: reacția jurisprudenței și a doctrinei la primele mecanisme de control (Italia, început de secol XX); reforma germană din 1937 și generalizarea ideii de sancționare a votului în conflict de interese; dreptul francez (interesul social, abuzul de majoritate) și impactul deciziilor emblematice; dreptul italian post-1942 (art. 2.373, 2.377 C. civ.) și evoluția „excesului de putere”; difuzarea mecanismelor în Elveția și statele iberice; dreptul român (art. 127, 132, 136¹ LS), cu accent pe sancțiuni, nulități și remedii; capitole dedicate probațiunii și limitelor controlului de oportunitate; analiza comparativă Italia-Germania; retragerea asociatului/acționarului; concluzii și direcții de reformă.
Volumul este structurat pe secțiuni și capitole tematice: reacția jurisprudenței și a doctrinei la primele mecanisme de control (Italia, început de secol XX); reforma germană din 1937 și generalizarea ideii de sancționare a votului în conflict de interese; dreptul francez (interesul social, abuzul de majoritate) și impactul deciziilor emblematice; dreptul italian post-1942 (art. 2.373, 2.377 C. civ.) și evoluția „excesului de putere”; difuzarea mecanismelor în Elveția și statele iberice; dreptul român (art. 127, 132, 136¹ LS), cu accent pe sancțiuni, nulități și remedii; capitole dedicate probațiunii și limitelor controlului de oportunitate; analiza comparativă Italia-Germania; retragerea asociatului/acționarului; concluzii și direcții de reformă.
Puncte forte:
• Abordare comparativă riguroasă, cu punți între drept privat și public și cu integrarea critică a noțiunilor „interes social”, „abuz de drept” și „exces de putere”;
• cartografiere clară a instrumentelor disponibile în sistemele italian, german, francez, spaniol, portughez, elvețian și român;
• focalizare pe aplicabilitate: sarcina probei, standarde probatorii, control de legalitate vs. oportunitate, efecte și limitări ale anulării;
• propuneri concrete de lege ferenda și soluții procedurale pentru deblocarea guvernanței corporative.
Detaliile produsului
