Al treilea corifeu al poeziei anilor ’60-’70 – iar astazi, impotriva inertiilor criticii, lucrul acesta se vede tot mai bine – este, bulversand prejudecatile canonice, Nicolae Esinencu. Desi observat de critici, care i-au semnalat metronomic fiece aparitie editoriala, nonconformistul poet (prozator, dramaturg si scenarist) n-a fost inteles de catre congeneri decat in partea direct reperabila a teribilismului sau funciar. In realitate, atitudinea sa este una de radicala opozitie fata de normalitatea vietii literare: cand intreaga pleiada de aezi ai civismului scrie poeme interminabile despre Lenin si Partid, patriotismul sovietic si internationalismul proletar, el practica miniatura lirica, iar atunci cand, plictisita de hagiografierea falsilor martiri, divizia civica trece pe ecartamentul maximalismului etic, personajul lui Nicolae Esinencu iese in drum cu… capul subsuoara.Poetul cultiva un fel de poetica procustiana, retezand violent excrescentele hidoase ale realului, celebrand acea forma a luciditatii care stie ca autoironia si bufonada sunt formele cele mai eficiente de incarnare a spiritului celuilalt. - Nicolae Leahu
Fragment din cartea "Copilul teribil" de Nicolae Esinencu
"Sat albastru
Poem
ISTORIA SATULUI
Au trecut niste pasari pe aici
Si au scapat niste seminte.
A plouat patru zile pe aici
Si, cand in a cincea zi a suflat vantul,
S-au auzit soapte.
Se indemnau strabunii mei
La viata.
CUGET
Imi spun:
Timpul e un pumn de cirese.
Imi spun:
Pumnul de cirese
E timpul meu.
COPILARIE
M-am urcat
In cel mai inalt copac
Din mijlocul satului.
Ah, la marginea satului
Abia incepe
Cerul!
PRINDEREA TIMPULUI
Timpul curge pe langa sat.
Taranii
Alearga, alearga, alearga
Si arunca, arunca, arunca
In calea lui
Seminte!
BRAZDELE
Taranii
Rotesc brazdele
In jurul satului.
O brazda sa ridice deasupra satului soarele.
O brazda sa nu intre apa si focul in sat.
O brazda sa-i gaseasca nevestele.
Si tot asa.
PAPARUDELE
Paparuda-ruda,
Tata cruda.
Vino, ploaie,
De o uda...
Ploile vin,"