Distinctia operata de crestinism intre Dumnezeu si lume constituie tema primului grupaj de eseuri din volumul de fata, care discuta locul filosofiei in credinta crestina si cateva tipuri de rationament adecvate credintei crestine. A doua sectiune a cartii discuta Euharistia (expresia primara a vietii crestine), slujirea episcopala (al carei rol suprem este celebrarea euharistica) si misterul Sfintei Treimi. A treia sectiune a volumului exploreaza impactul credintei crestine asupra intelegerii pe care o avem despre persoana umana. Eseurile din aceasta sectiune trateaza concepte ca sufletul si persoana, viata politica si legea naturala. O tema recurenta in aceasta sectiune este afirmatia ca fiecare lucru are natura si finalitate proprii, cu alte cuvinte au inteligibilitate proprie, care trebuie respectata de actiunea, stiinta si filosofia omului si nu trebuie subminate de credinta religioasa. Credinta nu dilueaza naturile lucrurilor, nici nu transforma finalitatile lucrurilor in scopuri. A patra si ultima sectiune analizeaza in ce fel poate credinta crestina sa modeleze ratiunea practica si teoretica. Eseurile examineaza medicina, profesiile si psihanaliza si exploreaza cateva din implicatiile institutionale ale credintei si ratiunii in viata academica si in programele de seminar. Eseurile au fost scrise pentru diverse ocazii si de aceea exista elemente care se reiau, insa eu cred ca, datorita diferentelor de context, reluarile nu sunt redundante, ci clarificatoare.