Aceasta sfanta carte e plina de mare intelepciune. Ea este o tainica vistierie de intelegere ascunsa a intelepciunii lui Dumnezeu. Nu oriunde, nu oricine o poate pricepe. Totusi, pe masura fiecaruia dintre cei ce cauta sa o inteleaga, contine toate cele potrivite: pentru cei intelepti invataturi intelepte, pentru cei simpli, invataturi simple. De aceea, voi, cei simpli, trebuie s-o cititi nu in ordinea in care sunt asezate in ea cartile Sfintilor Parinti, una dupa alta. Acolo, aceasta ordine este o ordine teologica, dar cineva care vrea sa invete rugaciunea launtrica, din Filocalie, trebuie sa citeasca in ordinea urmatoare:...
 

Cuvintele de mai sus i-au fost spuse renumitului "pelerin rus" de catre raposatul sau duhovnic, intr-o vedenie; atat de mare a fost importanta acestor cuvinte incat, deoarece nu a apucat sa i le spuna pe cand traia, preacuviosul batran i le-a spus dupa ce a trecut la Domnul. Daca nu ar fi tinut cont de randuiala citirii primita de la parintele sau, pelerinul rus s-ar fi poticnit in urcusul duhovnicesc: citirea Filocaliei ar fi putut deveni greoaie sau plictisitoare.

Intr-un fel, se poate spune ca multe dintre cartile care contin texte apartinand mai multor autori, sau care contin studii pe diferite teme ale aceluiasi autor, ar avea nevoie de o anumita randuiala a citirii. Scopul crestinilor nu este de a avea in casa toate volumele din Filocalie; ei trebuie sa citeasca din Filocalii cat mai mult din ceeea ce le este accesibil. Acelasi lucru se intampla si cu Vietile Sfintilor. Daca zac pline de praf in bibliotecile credinciosilor, folosul lor se pierde. Volumul de fata contine sapte studii reprezentative pentru gandirea parintelui Iustin Popovici, in ordinea fixata de editorul american, Asterios Gerostergios. Consideram ca acesta a incercat sa tina cont de un public tinta cat mai numeros, si de aceea a incercat sa aseze textele intr-o ordine cat mai potrivita.

Am avea totusi cateva sugestii pentru cei care vor parcurge aceasta carte. Asterios Gerostergios a asezat studiul despre Ecumenismul umanist ca al saptelea text al volumului, cel putin din doua motive: in partea a doua a studiului, parintele Iustin nu face altceva decat sa prezinte fragmente din marturia despre apostazia Europei scrisa de dascalul sau, Vladica Nicolae Velimirovici, in lagarul de la Dachau. Si atunci studiul respectiv, apartinand in egala masura dascalului si ucenicului, a fost asezat dupa cele care ii apartin in intregime parintelui Iustin. Al doilea motiv este ca pe piata de carte americana au aparut foarte multe carti pe tema ecumenismului, o tema destul de controversata. Datorita faptului ca in Romania s-au tiparit putine texte pe aceasta tema, consideram ca ar fi bine ca acesta sa fie citit printre primele studii din carte (nu putine sunt cazurile in care cititorii, nefiind interesati de unul dintre articole, prefera sa lase cartea din mana in loc sa treaca la urmatorul articol). Dar principala sugestie pentru cei care vor parcurge acest volum este de a porni la drum cu Introducerea la Vietile Sfintilor, poate cel mai renumit text al parintelui sarb. Cuvintele sale, izvorate dintr-o inalta traire filocalica, trezesc in inima dorinta de a merge pe drumul pe care ne povatuieste Biserica, pe drumul sfinteniei.