Procesele, nefinalizate sau neinitiate, de modernizare a societatii romanesti au condus de timpuriu la manifestarea, in angrenajul social, a unei educatii constant precare si la absenta de factori identitari alternativi. Din cauza lipsei cartii ca mediu de comunicare si mai ales de educare, "modernitatea", respectiv procesul de modernizare, a fost perceputa mai putin ca o epoca a Iluminismului, reformei religioase, secularizarii si rationalizarii incipiente, a fondarii statului national, emanciparii burgheziei si dezvoltarii, in siajul acesteia, a unui spatiu public modern cu tot cu posibilitatile de actiune tipice unei culturi politice intacte, cat mai degraba ca un proces violent, marcat de feudalism, sisteme de putere represive si dictatura. Societatea romaneasca este marcata pana astazi, in sensul unei transmiteri transgenerationale a traumei, de aceste experiente ale violentei.

 

Inapoierea economica, insotita de lipsa de experienta politica, structurile educationale deficitare si societatea puternic fragmentata din punct de vedere etnic, religios si regional, tributara preponderent unei acceptiuni patriarhale a puterii si marcata in mare masura de religie si traditii, a facut posibila si a favorizat edificarea regimurilor dictatoriale cum au fost fascismul si comunismul.

 

Biserica Ortodoxa Romana, credinta ortodoxa si conditiile politice, economice si sociale ale tarii (post)socialiste impiedica si azi, dupa o perioada de treizeci de ani de transformari, reorientarea societatii spre valorile democratice. Se intelege de la sine ca, intr-o analiza a culturii politice, politicul nu poate fi cercetat in afara acestei culturi sacrale, deoarece dimensiunea "politicului" trebuie sa cuprinda toate actiunile umane care modeleaza organismul social, prin urmare si cultura.

 

Punctul central al unei cercetari a relatiei dintre politica, economie si cultura in Romania trebuie, asadar, plasat in analiza cuprinzatoare a proceselor de transformare a tarii. De aici rezulta atitudinea si pozitia societatii romanesti "socialiste" si postsocialiste fata de politica, participare civica la procesele democratice si economia de piata liberala.

 

Lucrarea de fata doreste sa aduca de asemenea o contributie practica: isi propune sa ofere idei si puncte de reper care ar putea fi de ajutor intr-o societate postsocialista pentru construirea unei democratii intacte, bazata pe principiile statului de drept, ai carei membri sa poata participa activ, in sensul unui demos, la actiunile socialpolitice si la edificarea si consolidarea structurilor politice, economice si sociale ale unui tanar stat democratic.