Numit pe buna dreptate o veritabila „a cincea Evanghelie”, Giulgiul de ingropare al lui Iisus, pastrat din secolul XVI in domul din Torino, este o pretioasa si unica sursa de informatii despre moartea Omului Iisus si despre taina Invierii Lui. Intre 944–1204 el a fost pastrat la Constantinopol, dupa ce intre 544–944 fusese venerat in Edessa Siriei. Traditia ortodoxa i-a pastrat memoria liturgica sub forma antimiselor si a epitafelor prin care simbolic Giulgiul este prezent in toate bisericile.
Cartea medicului italian Luigi Malantrucco (1925–1992) ofera o suita de pasionante investigatii stiintifice, reusind sa clarifice pentru prima data o serie intreaga de enigme ale relatarilor evanghelice privitoare la moartea si patima lui Hristos. O lectura incitanta si un prilej de reflectie asupra dimensiunilor si sensurilor marii taine mantuitoare aflate in inima crestinismului, care incepe in Ghetimani si se desavarseste in intunericul devenit lumina al mormantului din gradina.

Cuprins

Giulgiul — martor al Mortii si Invierii lui Hristos si secretele lui (diac. Ioan I. Ica jr)

Cuvant-inainte la editia romaneasca (Alessandro Malantrucco)

Introducere
Scurte observatii asupra unor fapte recente
Care a fost cauza mortii? (Pericardita seroasa traumatica / Asfixierea / Colapsul ortostatic / Hemotoraxul / Hemopericardul)
Relatarile mortii lui Iisus
Importanta micilor detalii (Inima strapunsa / Lancea romana / Infarctul / Intervalul de timp)
Reflectii teologice: Dumnezeul istoric (O mare problema / Spasmul arterial / Stresul / „Agonia” din Ghetimani / Iisusul cotidian)
Problema cronologica (14 sau 15 Nisan? / Celalalt calendar / Investigatie cronologica / Iisus si esenienii / Indicii in Biserica timpurie)
Consideratii cu privire la formarea imaginii de pe Giulgiu
Octava: de la Florii la Paste
Concluzii