Cum sa devii mai bun este rezultatul unei munci asidue de cercetare, autoarea declarand ca a petrecut foarte mult timp studiind tratate, date istorice, biografii, si mai ales, cele mai recente descoperiri stiintifice. Pentru a se convinge de eficienta acestor teorii, Rubin le-a testat mai intai pe ea insasi, familia si prietenii ei. 

Mi-am dat seama ca toata munca mea privind obiceiurile si fericirea era menita sa ne ajute sa construim, de fapt, chiar acest lucru: viata de zi cu zi pe Taramul Utopiei. O viata de zi cu zi cu relatii profunde, pline de iubire si productive; o viata de zi cu zi cu energie, sanatate si productivitate; o viata de zi cu zi cu distractie, cu entuziasm si implicare, cu cat mai putine sentimente de regret, de vina sau de furie.

 

Gretchen Rubin a fost inspirata in demersurile ei de cercetare de acei oameni care ii spuneau: "Stiu ce m-ar face mai fericit, dar nu ma pot mobiliza sa fac ceea ce trebuie." Rubin crede ca a gasit solutia pentru ca oricine sa poata schimba acel ceva la el, care il deranjeaza, sau care il impiedica sa fie un individ mai bun. Autoarea este de parere ca pentru a avea o viata fericita, este important sa adoptam un sentiment de crestere personala. Iar acest sentiment de crestere personala apare de fiecare data cand adoptam un nou obicei bun, ajungand astfel sa facem lucrurile mai bine ca inainte.

Vreau sa fiu mai bun! De unde incep? Pentru a ne schimba, sustine Rubin, avem nevoie mai intai de toate de AUTOCUNOASTERE. Asta pentru ca, oamenii reactioneaza diferit atunci cand vine vorba de formarea unor noi obiceiuri sau de renuntarea la anumite obiceiuri. Iar in functie de acest lucru, autoarea a identificat patru grupe distincte de indivizi:

• Sustinatorii - raspund prompt atat asteptarilor interioare cat si celor exterioare; pentru ei este relativ usor sa isi formeze noi obiceiuri. 

• Examinatorii - pun sub semnul intrebarii toate asteptarile si le vor indeplini doar daca vor crede ca sunt justificate; ei isi vor forma noi obiceiuri doar daca le vor considera utile si vor simti ca le aduc satisfactii.

• Obedientii - raspund prompt asteptarilor exterioare, dar au de furca pentru a le indeplini pe cele interioare; le este greu sa adopte noi obiceiuri pentru ca de regula facem acest lucru in interesul nostru, iar obedientii fac mai degraba lucruri pentru altii.

• Rebelii - opun rezistenta tuturor asteptarilor, fie ele exterioare sau interioare; rebelii, desi refuza sa faca ceea ce ar trebui sa faca, isi urmaresc si isi ating propriile obiective in felul lor.

 

La sfarsitul cartii vei regasi niste mici teste care sa te ajute sa te incadrezi mai bine in categoria careia ii apartii. In ceea ce priveste asteptarile, cele exterioare tin de ceea ce asteapta ceilalti de la noi, iar cele interioare tin de ceea ce asteptam noi insine de la noi.

 

Pentru a te dirija in cadrul acestui proces de autocunoastere, Rubin, aplica un chestionar destinat acestei etape pe ea insasi. Va trebui sa raspunzi asadar la intrebari precum cele de mai jos, dupa modelul oferit de autoare.

• Sunt o ciocarlie sau o bufnita?

• Sunt un maratonist, un sprinter sau o persoana care amana mereu?

• Sunt un econom sau un cheltuitor?

• Imi place simplitatea sau abundenta?

• Imi place sa termin ceva sau sa incep ceva?

• Imi plac lucrurile familiare sau lucrurile inedite?

• Ma concentrez pe a promova ceva sau pe preveni ceva?

• Imi place sa fac schimbari mici sau schimbari mari?

• Cum imi place sa imi petrec timpul?

• Pe ce anume pun pret?

• Daca as putea sa schimb unul din obiceiurile mele in mod magic, fara efort, care ar fi acela?

 

Cele 4 strategii pentru schimbarea obiceiurilor

Potrivit lui Rubin, cele mai eficiente strategii pentru schimbarea obiceiurilor sunt:

• Monitorizarea. Faptul ca tinem evidenta a ceea ce facem duce la autocunoastere, iar autocunoasterea ne determina sa avem mai mult autocontrol. In acest capitol vei invata sa aplici monitorizarea in schimbarea obiceiurilor de zi cu zi.

• Fundatia. Gretchen Rubin a observat ca exista patru categorii de obiceiuri care contribuie cel mai mult la senzatia de autocontrol si care intaresc astfel fundatia tuturor obiceiurilor noastre. Asadar, autoarea ne sfatuieste sa incepem cu schimbarea obiceiurilor fundamentale care ne ajuta: sa dormim, sa facem miscare, sa mancam si sa bem sanatos, sa devenim mai disciplinati. Asta pentru ca, datorita obiceiurilor fundamentale, uneori sunt posibile schimbari profunde.

• Programarea. Ne predispune sa convertim o activitate intr-un obicei. Obiceiurile se consolideaza mai puternic si mai rapid atunci cand sunt repetate in moduri predictibile, iar pentru cei mai multi dintre noi, faptul ca o activitate este programata, tinde sa ne oblige sa o punem in aplicare. Cu alte cuvinte strategia programarii ne ajuta sa ne facem timp pentru lucrurile importante pentru noi, si totodata sa ne achitam de indatoririle zilnice.

• Responsabilizarea. Inseamna sa ne confruntam cu consecintele sarcinilor noastre, chiar daca acele consecinte inseamna ca cineva ne monitorizeaza. Pe parcursul acestui capitol vei afla cele mai eficiente metode de responsabilizare.

 

Cel mai bun moment pentru a incepe
 

Cele trei strategii prezentate mai departe pentru formarea de noi obiceiuri: Primii Pasi, Tabula Rasa si Fulgerul au la baza momentul de inceput pentru formarea noilor obiceiuri. Autoarea continua sa ne ofere si pe parcursul acestui capitol exemple care ne pot ajuta pe fiecare dintre noi sa ne formam noi obiceiuri sau sa renuntam la proastele obiceiuri.

 

Primii Pasi sunt esentiali pentru a incepe orice. Dar sunt si cel mai greu de facut din cauza tendintei noastre perfide spre procrastinare. Oamenii au tendinta sa amane chiar si inceperea lucrurilor care i-ar face foarte fericiti. Autoarea iti ofera in acest sens cateva trucuri pentru a depasi hopul demararii in orice proiect.

 

Tabula Rasa reprezinta acele momente cand o luam de la capat. Sunt acele momente in care circumstantele se schimba intr-un mod in care un inceput de la 0 devine posibil. Anul Nou sau ziua de nastere reprezinta pentru cei mai multi dintre noi momente Tabula Rasa. O putem lua de la capat facand o schimbare in relatiile personale, schimband cadrul sau schimband anumite aspecte majore ale vietii.

 

Fulgerul. Strategia Fulgerului este ceva ce ni se intampla in mod neprevazut, ea nu poate fi planificata. Citim o carte si decidem brusc sa ne schimbam. Intr-o clipa renuntam sa mai vorbim urat sau devenim vegetarieni, incepem sa ne rugam sau renuntam la alcool. Citeste exemple de obiceiuri schimbate in mod fulgerator in acest capitol captivant. Exista modalitati de a ne schimba obiceiurile fara a face eforturi considerabile. Autoarea ne prezinta cateva dintre acestea in capitolele ce urmeaza:

 

Abtinerea. Cand vine vorba de obiceiuri, e periculos sa simti ca trebuie sa renunti la ceva. Asta pentru ca in astfel de situatii avem tendinta sa ne credem indreptatiti sa compensam acea lipsa in moduri care ne submineaza bunele obiceiuri. De aceea, renuntarea definitiva este de cele mai multe ori cea mai indicata solutie, dar nu unica…

 

Confortul. Suntem mai dispusi sa facem ceva ce ni se pare confortabil, decat ceva ce nu este la indemana noastra. De aceea trebuie sa acordam o mare atentie gradului de confort al oricarei activitati pe care vrem sa o transformam intr-un obicei. 

 

Disconfortul. Autoarea pleaca de la premisa ca odata ce ne putem consolida bunele obiceiuri facandu-le mai confortabile, ne putem transforma obiceiurile proaste, facandu-le mai putin confortabile. Pe parcursul acestui capitol ti se ofera o multime de trucuri prin care poti ajunge singur sa iti urasti propriile proaste obiceiuri. 

 

Strategia masurilor de protectie - Sustine ca o scapare ocazionala nu trebuie sa se transforme neaparat in una totala. Asadar, poate nu este cel mai indicat lucru sa iti propui sa rezisti tentatiei. Mai bine decat sa rezisti este sa anticipezi si sa minimizezi tentatia. 

 

Primul pas din Strategia Masurilor de Protectie devine asadar eliminarea lucrurilor care ne conduc spre tentatii. Cel mai simplu mod de a face asta este sa ascundem ceea ce ne aminteste de tentatie: sticla de vin, tableta, teancurile de cataloage de haine. Ochii care nu se vad se uita. Al doilea pas din Strategia Masurilor de Protectie este planificarea de tipul daca-atunci, adica construirea unui plan pentru fiecare situatie care ne-ar putea pune in pericol obiceiul, pentru a nu lua o decizie in febra momentului.

 

Portitele de scapare - Indiferent cat de mult ne-ar placea un obicei, deseori cautam portitele de scapare pentru a chiuli. Autoarea ne previne asupra capcanelor care pot interveni pe parcursul incercarii noastre de a ne schimba obiceiurile sau de a ne crea unele noi, si ne invata cum sa le recunoastem si sa ne ferim de ele.

 

Distragerea atentiei - Cand ne distragem atentia ne redirectionam cu intentie gandurile, si, facand asta, ne schimbam experienta. Distragerea atentiei ne poate ajuta sa rezistam in fata tentatiilor, sa reducem stresul, sa ne simtim revigorati, sa toleram durerea si ne poate ajuta sa ne pastram bunele obiceiuri. 

 

Recompensa - Ideea de a-ti oferi o recompensa dupa efortul sustinut de a alerga, sau de a te abtine de la dulciuri pentru o perioada de X zile, i se pare autoarei o idee cum nu se poate mai proasta. De ce sa nu folosesti aceasta strategie cand vine vorba de obiceiuri? 

 

Tratatiile - Spre deosebire de recompensa, care trebuie castigata sau justificata, o tratatie e o mica placere sau un rasfat pe care ni-l oferim doar pentru ca vrem. Afla cum sa o folosesti!

 

Asocierea - In Strategia Asocierii autoarea a combinat doua activitati, una de care avem nevoie si ne dorim sa o practicam si una de care nu avem nevoie, si nu ne dorim sa ne-o insusim. Asociind o activitate buna cu una mai putin buna, deseori reusim sa ne cream noi obiceiuri bune. Ca atunci cand te uiti la televizor la anumite emisiuni doar atunci cand mergi la sala, ajungand astfel sa iubesti sala pentru ca te poti uita la televizor.

Atunci cand ne intelegem mai bine pe noi insine, reusim sa ne modelam mai bine calitatile.

 

Strategia Claritatii

Doua tipuri de claritate sprijina formarea obiceiurilor: claritatea valorilor si claritatea actiunii. Trebuie sa stii foarte clar ce pretuiesti si ce pretinzi de la tine  - nu ce pretuiesc alti oameni sau ce asteapta ei de la tine, pentru ca vazand clar legatura dintre un obicei si valoarea pe care o reprezinta, iti va fi mai usor sa il pastrezi. 

 

Identitatea

Sensul propriei noastre identitati ne face sa ne schimbam anumite obiceiuri mai greu sau mai usor. Raspunsul la intrebarea "Ce gen de persoana sunt eu?" este dat in egala masura de obiceiurile si de actiunile noastre. Cercetarile arata ca tindem sa credem ceea ce spunem, si felul in care ne descriem pe noi insine influenteaza viziunea asupra propriei noastre identitati, iar de aici viziunea pe care o avem referitor la obiceiurile noastre. Daca spun: "Sunt lenesa", "Nu pot rezista reducerilor", "As incerca orice macar o data", "Niciodata nu ma apuc de lucru decat in ultimul moment" sau "Am noroc", acele idei devin parte a identitatii mele, care, in schimb imi influenteaza actiunile. 

 

Ceilalti

Seneca spunea: "Asociaza-te cu oameni care sa te faca sa devii mai bun". Pornind de la acest citat, autoarea exemplifica pe parcursul acestui capitol cum ceilalti oameni pot avea o influenta extraordinara asupra noastra. De aceea este bine sa ne aflam in preajma unor oameni care sunt modele bune de urmat. Comportamentul unui partener in ceea ce priveste sanatatea - obiceiurile legate de somn, de alimentatie, de miscare, vizitele la medic, consumul de alcool, de tigari si de marijuana - influenteaza si comportamentele partenerului sau. 

 

Odata ajuns la finalul acestei carti, te vei simti schimbat. Vei incepe sa privesti lucrurile diferit. Cartea lui Gretchen Rubin te face sa iti analizezi cu alti ochi bunele si proastele obiceiuri, si chiar daca nu iti vei propune vadit sa faci o mare schimbare in acest sens, oricum vei fi schimbat. Asta pentru ca la nivel inconstient, informatia din carte va lucra. Autoarea insasi marturiseste ca lucrul la aceasta carte si descoperirile facute pe parcursul scrierii ei i-au schimbat viata: Studiul meu asupra obiceiurilor m-a facut sa-i judec mai putin pe oameni, dar m-a facut si sa-mi sustin mai ferm opiniile - sa fiu mai convinsa ca niciodata de valoarea bunelor obiceiuri. Inainte de a incepe nu profitasem de toate oportunitatile pentru a-mi crea viata pe care mi-o doream. Acum, tot ce am invatat despre obiceiuri m-a ajutat sa am o viata mai buna decat inainte, si, pas cu pas, sa-mi aduc viata mai aproape de Taramul Utopiei.

 

Ai cumva vreun obicei prost de care vrei sa scapi sau vreunul bun pe care vrei sa-l cultivi? Gretchen Rubin este unul dintre cei mai fermecatori si eruditi scriitori ai generatiei ei. In aceasta carte, isi foloseste talentul pentru a te ajuta sa mananci ce trebuie, sa dormi cum trebuie, sa incetezi sa mai amani lucrurile si sa incepi sa te bucuri de tot ceea ce viata are de oferit. - Susan Cain, autoarea bestsellerului Quiet (Tacerea)

 

Gretchen Rubin combina cercetarea profunda cu observatiile asupra propriei vieti, pentru a explica felul in care apar obiceiurile si - mai important - felul in care se pot schimba. Este indispensabil pentru toti cei care spera sa-si revizuiasca felul (aproape inconstient) de a se comporta. - Charles Duhigg, autorul bestsellerului The Power of Habit (Puterea obiceiurilor)

 

Cuprinzand numeroase idei cu privire la tiparele noastre de comportament, cartea Cum sa devii mai bun adreseaza una dintre marile si eternele intrebari ale vietii: Cum ne putem schimba? Intr-o maniera de natura sa stimuleze reflectia, surprinzatoare si deseori amuzanta, Gretchen Rubin ne furnizeaza uneltele necesare cu care sa cladim o viata care sa ne reflecte realmente scopurile si valorile. - Arianna Huffington, fondator al The Huffington Post si autoarea bestsellerului Thrive (Prospera)

 

Gretchen Rubin este o scriitoare pe gustul inimii mele – extrem de inteligenta, foarte calda si amuzanta. - Anne Lamott, autoarea bestsellerurilor Bird by Bird (Pasare cu pasare) si Some Assembly Required (O oarecare asemanare este necesara)