„Nichifor Crainic a indeplinit cea mai importanta opera de raspandire a doctrinei ortodoxe in lumea noastra intelectuala. Nichifor Crainic e misionarul de prestigiu al credintei bisericesti in mijlocul intelectualilor romani. Dar, scotand teologia in arena larga a vietii intelectuale, n-a diluat-o catusi de putin. Dimpotriva, teologia lui Nichifor Crainic e de-o densitate, de-o intensitate si de-o bogatie in preocupari nemaiajunse pana la el. S-a dovedit astfel ca nu densitatea in elementele proprii face teologia neagreata de intelectuali, ci prezentarea ei in clisee stereotipe, fara adancire personala, fara trecerea ei prin intimitatea sufleteasca a teologului, de unde sa se imbrace in dogoarea convingerilor, in noutatea cuceritoare a unor prezentari care tradeaza o noua descoperire a evidentelor adevarului etern, fulgerata pe rand in focul tensiunilor necurmate ale spiritului sau. Tocmai acest caracter viu, trait, il are teologia lui Nichifor Crainic.

E semnificativ in aceasta privinta ca dansul a introdus pentru prima data la noi preocuparile de teologie mistica, sistematizand chiar o disciplina cu acest nume la Facultatea de Teologie din Bucuresti. Cursul de mistica, tinut studentilor, e prima adunare si sistematizare a imensului material de doctrine si de fapte ascetice si mistice din cuprinsul spiritualitatii ortodoxe. Un sector intins de preocupari, cele mai centrale, cele mai importante pentru inviorarea vietii crestine, a fost redat astfel din nou teologiei romanesti, atat de schematica pana la dansul. Nichifor Crainic a largit cercul preocuparilor teologice, a deschis zari noi, dar innoirile sale nu sunt altceva decat o surpare a zagazurilor care tineau teologia noastra inchisa dinspre fluviul bogat si viu al traditiei. Nichifor Crainic innoieste prin reactualizarea traditiei intr-o teologie care se multumea cu cateva coji din aceasta traditie, primite pe calea si de multe ori prin interpretarea ocolita a teologiilor apusene. Prin Nichifor Crainic s-a savarsit o adevarata restaurare a teologiei romanesti in duhul ortodox.” (pr. prof. D. STANILOAE)