Ambele volume ale cartii de fata (primul terminat in 1972, al doilea in 1973) tradeaza efortul disperat al parintelui Marcu de a descoperi "prezenta reala a lui Dumnezeu" in "rugaciunea lui Iisus", pe care el nu s-a multumit doar s-o teoretizeze, cum ar parea la prima vedere, cat mai ales s-o traiasca, ca metoda de echilibrare sufleteasca intr-o lume profund tulburata de presiunea politica, sociala si psihologica masiva exercitata de propaganda materialist-vulgara a momentului; un materialism care, spre marea durere a autorului cartii de fata, patrunsese adanc si in mediile bisericesti, in special in randurile clerului mediu si inalt, punand in umbra (daca nu chiar aruncand in dispret si in uitare) marea tema a "rugaciunii".