Vorbim cu dezinvoltură despre "suflet", și în viața de zi cu zi, și în mediul cultural-artistic, și în psihologie, dar trecem ușor cu vederea faptul că preocuparea filosofică pentru acest subiect se oprește undeva în evul mediu, că pe măsură ce raționalismul și pozitivismul se impuneau în dezvoltarea științei (științelor) subiectul "suflet", deși de maximă importanță pentru viața omului, a fost abandonat și de filosofie și de știință, sau abordat fragmentar, sub alți termeni. Rămân de referință tratatul lui Aristotel "De anima" (Despre suflet), comentariile medicilor și gânditorilor din evul mediu arab Avicenna și Averroes (prin intermediul lor filosofia/"psihologia" aristotelică a intrat în atenția cărturarilor europeni: lucrările lor au fost traduse în latină de autori neidentificabili din păcate și manuscrisele au circulat în mediul universitar vest-european medieval din sec XII până spre sec XV) și tratatele teologilor latini, Alfred cel Mare și Toma d'Aquino. În 1982 R. A. Gauthier a realizat prima editare modernă a celebrului opuscul despre care este vorba în cartea de față pe baza a 3 manuscrise cunoscute (aflate la Praga, Sevilla și Veneția). În 2014 editorii prezentului volum au descoperit un manuscris inedit la Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia și, mergând pe firul acestei descoperiri, încă 4 copii la Cracovia, Londra, Munchen și Praga, manuscrise a căror cercetare a îmbogățit substanțial ediția critică cunoscută și a făcut relevantă elaborarea unei noi ediții critice. Cartea ne oferă textul latin în original și în traducere, note, comentarii și un studiu introductiv; este o lectură deosebit de interesantă, o vizită la un muzeu al ideilor, o excursie în istorie, dar și o posibilitate de a medita asupra datelor cu care operează psihologia modernă.