Departe de a fi doar prezentarea si justificarea stiintifica a unui proiect al biologului Miroslav Radman si al echipei sale, cartea Dincolo de limitele noastre biologice se constituie, intr-un mod deosebit de incitant, intr-un stimulent pentru vointa noastra, a oamenilor, exprimata atat la nivel oficial, de catre autoritati, institutii si organizatii, cat si la nivel individual, de a intreprinde sau facilita un demers temerar, dar posibil si chiar probabil, ce se poate concretiza in aplicarea unor concluzii tehnico-stiintifice, din domeniul biologiei si al geneticii, care sa duca la prelungirea duratei de viata a oamenilor.

 

Ideea poate naste, categoric, o serie de discutii la nivel religios, etic, economic, social si din multe alte puncte de vedere, dar autorul, anticipand acest lucru, incearca deja sa ofere unele raspunsuri la posibilele intrebari, pledand in final pentru utilitatea proiectului intr-un mod cat mai obiectiv cu putinta.

 

Studiile realizate atat de autor, cat si de alti oameni de stiinta, i-au creat acestuia premisele pentru a crede, cu toata seriozitatea, ca este de luat in considerare posibilitatea utilizarii unor caracteristici biologice, in special genetice, ale unor organisme aparent simple si neinsemnate, cum sunt bacteriile, rotiferele sau tardigradele, in scopul de a „transfera” aceste caracteristici si asupra organismului uman, intrucat aceste organisme pot fi catalogate ca fiinte extrem de rezistente sau chiar „cvasinemuritoare”. Rezistenta lor la conditii total potrivnice vietii din punct de vedere uman, capacitatea lor de a se regenera complet si dupa disparitia acelor conditii nefavorabile, de a o lua, practic, de la capat, ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat, este ceea ce il intereseaza pe autor pentru a descoperi modalitatea de asimilare a acestei rezistente si la om. Totodata, este semnalata si ipoteza ca in insusi organismul uman sa se regaseasca posibilitatea de a se activa aceleasi caracteristici sau unele asemanatoare cu ale organismelor rezistente.

 

Cartea este presarata cu aspecte de ordin subiectiv, personal, pentru a ne face sa intelegem contextul ce a dus la preocuparea autorului pentru aceasta tema – si, totodata, imbinand conceptele tehnice si teoriile stiintifice cu un stil plin de umor si usor accesibil oricarei categorii de cititori.

 

Aspectul care poate genera cele mai mari rezerve cu privire la consecintele prelungirii vietii omului pare a fi lipsa resurselor materiale. Dar autorul imprima o nota de optimism in aceasta privinta, exprimandu-si speranta identificarii unor solutii de catre autoritati sau de catre alti cercetatori, intrucat preocuparile exista deja. El se limiteaza, totusi, la a-si face datoria in domeniul pe care-l reprezinta si anume, biologia – o evidenta atitudine de bun-simt stiintific. Sub acest aspect, se poate sintetiza ca omul este un mare consumator de resurse naturale exterioare, dar poate fi si generatorul unor resurse tot naturale, dar interioare, proprii fiecarui individ. Este, intr-adevar, o idee revolutionara!       

 

Recomandam cu caldura aceasta carte, fiind convinsi ca va declansa la nivelul intelectual si chiar spiritual al fiecarui cititor, cel putin un minim proces de reflectie asupra resurselor sale individuale si va genera un optimism rezonabil in privinta perspectivelor omenirii in lumea in care traim.