Dumnezeu nu ne‑a lasat intru nestiinta cea desavarsita, caci cunostinta cum ca este Dumnezeu este semanata de Dansul in toti oamenii... Dumnezeu ne‑a aratat a Sa cunostinta, atat cat ne este cu putinta noua - mai intai prin Lege si prin proroci, iar in urma prin Fiul Lui Unul‑Nascut, Domnul si Dumnezeul si Mantuitorul nostru Iisus Hristos. Deci, toate cele ce ni s‑au dat noua prin Lege, si prin proroci, si prin apostoli, si prin evanghelisti le primim, le cunoastem si le cinstim, nimic mai mult decat acestea cautand. Pentru ca Dumnezeu, bun fiind, este datator de tot binele, nefiind supus zavistiei sau vreunei alte patimi.
 

Drept aceea - ca Cel Ce pe toate le stie si poarta grija pentru ceea ce este de folos fiecaruia -, Dumnezeu ne‑a descoperit ceea ce ne‑a fost de folos sa cunoastem, iar ceea ce a fost mai presus de puterea si intelegerea noastra a trecut sub tacere. Pe acestea sa le primim si intru acestea sa stam, nemutand hotare vesnice si netrecand peste dumnezeiasca Predanie!