Spuneti-mi Ochi. Fiindca n-am decat unul. Pe cel drept. Pe celalalt l-am pierdut intr-un lan de porumb unde m-a aruncat o femeie... Cand m-am apucat sa scriu aceste povesti sau ce-or fi ele, am facut-o pentru mine si pentru pisicile cu care am intrat in contact. Daca nu le-as fi scris in romaneste, poate ca acum as fi fost bogata, dupa cum mi-a spus o prietena din America. Dar, cand Cristian vrea sa publice pe numele lui tot ce am scris eu, asta mi se pare scandalos. Chiar daca - aici trebuie sa-i dau si lui dreptate - nici un editor din Romania n-ar accepta sa intre in relatii contractuale cu o pisica, decat riscand sa fie taxat drept nebun. Drept care spun aici ca ii cedez lui Cristian Teodorescu drepturile mele de autor si tot ceea ce decurge din ele pentru acest roman, caruia el i-a dat numele Cartea pisicii.