Ca si Marele Gatsby, Cei frumosi si blestemati (1922) este o poveste despre America anilor '20, o epoca tumultuoasa in care arta, dragostea si banii sint aproape invariabil insotite de ambitii nebunesti, talente irosite si esecuri ireparabile, cind consumul nemasurat de alcool si stralucirea vietii de noapte devin adevaratul crez al acelei generatii despre care Fitzgerald insusi a spus ca ''a crescut pentru a-si gasi toti sfintii morti, toate razboaiele purtate, toata credinta in om zdruncinata''. Anthony Patch, figura centrala a romanului, este un tinar estet sofisticat cu studii la Harvard, pe care aburii alcoolului il vor transforma intr-o ''epava josnica si dezgustatoare''. Episodul nefericitei casatorii cu Gloria - despre care s-a spus ca ar fi inspirat din povestea reala de dragoste a lui Fitzgerald si a Zeldei Sayre - se incheie cu prabusirea celor doi in abisul degradarii fizice si morale, un memento amar al stralucirii risipite si al tineretii distruse.

"Cei frumosi si blestemati este, printre altele, un studiu al vietii conjugale - o schita in nuante intunecate de sepia. Egoisti, dar fermecatori, Anthony si Gloria ar putea sa se indrepte spre cariere de succes in literatura si cinematografie. Cuplul lor radiaza o stralucire aparte, insa, pentru ca nici unul din ei nu este inzestrat cu scinteia care ar face din aceasta stralucire o flacara creatoare, nimbul care ii inconjoara paleste, se intuneca si dispare. Poate ca acesta este rezultatul concluziei amare a lui Fitzgerald ca aura unor asemenea oameni este un dar otravit daca nu conduce la o capodopera, asa cum este romanul de fata. - The New York Times