Romanul urmareste destinele a trei generatii de iranieni prin prisma arestarilor si incarcerarilor din Teheran, in anii care au urmat Revolutiei din 1979 si victoriei fundamentalismului islamic. In acest tablou se disting cateva motive centrale, mereu aceleasi: zidurile inchisorii Evin, simbol al regimului opresiv, strazile si traficul haotic al Teheranului - spatiu public al fricii si vulnerabilizarii, dar si al expresiei politice, sau spatiul intim si sigur al caselor si curtilor interioare, in care memoria se pastreaza la umbra nelipsitelor flori ale arborelui de jacaranda.