La Belle Epoque a facut din Paris centrul lumii. Si, ca un magnet, a atras doua categorii privilegiate de rusi: membri ai bogatei familii imperialesi artisti talentati. Romanovii erau celebri pentru usurinta cu care cheltuiau sume imense pe proprietati si pe distractii. Artistii au deschis in Paris noi orizonturi, au dominat uneori paginile ziarelor - fiind adulati sau criticati - si au devenit personalitati recunoscute ale celei mai vibrante capitale artistice a lumii. Revolutia bolsevica a schimbat insa totul. Vechea si bogata elita rusa s-a prabusit ca un meteorit. Nobilii care au reusit sa fuga din tara cuprinsa de haos si razboi civil s-au vazut - in capitala Frantei - pe cea mai de jos treapta a societatii: erau niste exilati de care nimeni nu avea nevoie. Dupa ce au vandut obiectele de valoare pe care reusisera sa le ia cu ei din Rusia, au fost nevoiti sa-si castige existenta ca muncitori si soferi de taxi. Macinati de saracie si depresie, multi si-au inecat amarul in bautura sau au ales calea sinuciderii. Au fost si rusi care au cunoscut succesul: Marc Chagall a devenit un artist plastic renumit, iar scriitorul Ivan Bunin a primit, in 1933, Premiul Nobel pentru Literatura. Helen Rappaport a cercetat destinele rusilor aflati in exil la Paris si a scris o tulburatoare carte despre mania grandorii, despre marire si decadere, speranta si supravietuire, extaz si tragedie.