O lucrare, fara doar si poate, interesanta desi cam scurta despre rasism. Trateaza evolutia ideii de rasism de la nasterea sa pana in ziua de azi incercand sa mentina in permanenta un echilibru acolo unde, in realitate, nu prea exista. De la conceptul de rasa biologica la cel de rasa culturala autorii jongleaza la limita dezastrului cu diferite concepte, teorii, care au dus la tragicele razboaie ale secolului al XX-lea. Cu o tema atat de delicata argumentatia lor este mereu in pericol sa alunece fie in directia unei justificari a rasismului derivata dintr-o reactie instinctiva a cititorului de a respinge o idee prezentata prea sumar cum ar fi cea a raselor ca produs cultural, fie in directia unei negari totale a intregului concept de rase, negare imediat contrazisa chiar de autorii insisi prin argumente subsecvente. Faptul ca cel putin conceptul modern de rase umane isi are originea in iluminism este relevant pentru o intreaga directie de actiune a iluminismului dar din pacate prea putin analizat de autori din aceasta perspectiva. Nu si-au dorit o critica a iluminismului ci doar o prezentare scurta si cat mai obiectiva a unor idei, respectiv corectarea unor idei mai vechi din perspectiva modernitatii, care se vrea antirasista sau chiar arasista. Autorii se afla cu adevarat pe teren minat deoarece, pe de o parte, nu pot furniza o definitie a rasei umane, ei considerand conform principiilor moderne ca nu exista asa ceva, iar pe de alta parte trebuie sa faca ordine intr-un noian de idei, principii si actiuni politice si militare care au la baza conceptul de rasa umana, toate acestea referindu-se cu alte cuvinte la ceva ce nu exista.