Jurnalul este suprema inventie a unei vieti. El cuprinde fapte cantarite in functie de imaginea preexistenta a celui care scrie. Omul nu se poate dezice de sine. Nu cred ca existe zile in care sa poti scrie nimic si sa treci mai departe. E si acesta un mod de a simula o viata care are si golurile ei absolute. Zile cu adevarat de nimic nu exista. Nimicul acesta e un produs al momentului, al unei stari de spirit. Jurnalul e o imagine a spiritului tau raportat la real. Dar el nu inregistreaza realul, ci rezonanta lui in constiinta. O rezonanta indirecta, literaturizata. Pentru ca imediat ce vrei sa o notezi, ai si deformat-o. Jurnalul, un produs al fanteziei tale autobiografice, al felului in care ai vrea sa fii, ar trebui sa te perceapa ceilalti. Fiinta ta intima iti scapa oricum. si asta incepand de la faptul ca limba ta in care incerci sa-ti aproximezi interioritatea nu este inventia ta. - Gheorghe Craciun