Romanul Nexus (1960), ultimul volum al trilogiei Rastignirea trandafirie, dezvaluie portretul unui scriitor format, care, dupa chinuitoare indoieli si o multime de romane scrise in minte, reuseste in sfirsit sa-si puna ideile pe hirtie. Faptul acesta insa pare sa atraga dupa sine o ruptura cu lumea atit de familiara din primele doua volume: minunatele povesti ale prietenilor autorului, paginile de analiza literara si sociala exista in continuare, sint la fel de pline de spirit si umor, insa in ele se simte o umbra de cinism si de tristete. Nexus este, paradoxal, volumul de ramas-bun al unui romancier aflat inca la inceputul drumului, volumul care ii ofera lui Miller confirmarea destinului sau de scriitor, nelasindu-i astfel nici o alta optiune decit sa continue sa scrie, confruntat in permanenta cu izolarea si responsabilitatea actului de creatie.