Pe vastul continent al Americii de Nord se afla candva o tara inconjurata de un pustiu cat vedeai cu ochii si de un lant de munti de-a dreptul de netrecut, purtand numele de imparatia Fermecata. si se numea asa tara aceea fiindca traiau in ea zane bune, babe cloante-cotoroante, pasarile si fiarele vorbeau intre ele, iara vara nu avea sfarsit: sub razele fierbinti ale unui soare care nu apunea niciodata cresteau in pomi roade cum nu se aflau nicaieri pe fata pamantului. Trebuie spus ca partea de miazazi-apus a imparatiei Fermecate era populata de Mestecusi - niste omuleti din cale-afara de sfiosi si de blanzi, cei mai inalti barbati ai lor abia ajungand la inaltimea unui baietel de opt ani de prin tarile unde oamenii nu cunosc minunile. Atotputernica stapanitoare a tarii Albastre a Mestecusilor era Gingema, o vrajitoare negrait de rea, ce-si traia veacul intr-o pestera adanca si intunecoasa, de care Mestecusii nu se apropiau nici sa-i fi picat cu ceara. Totusi, spre marea lor mirare, se gasi printre ei un localnic ce nu se sfii a-si zidi casa in vecinatatea faimoasei pesteri. Numele lui era Urfin Juce... - A. Volkov