In orice adult se ghemuieste nevazut un strengar mititel. Este copilul din fiecare, acela ce ne indeamna tacut sa izbim in mingea ratacita pe strada, dandu-ne ghes sa uitam cateodata de noi cu telecomanda in mana, privind si ascultand cine stie ce desen animat buclucas. Uneori, in fata oglinzii, mai recunosc sclipirea din privirile acelui pusti care am fost candva. Ba chiar ii sunt indatorat, pentru unele dintre cuvintele asezate in aceasta carte, caci a stiut cand sa ma traga de maneca in preajma lor. Tocmai el, un pici in pantaloni scurti. Oamenii mari sunt oamenii mici. Totuna. Asa cum si povestile pentru copii nu sunt decat acelasi lucru cu romanele pentru adulti. Adica emotie pura.