Scriind Ecaterina Teodoroiu, eroina de la Jiu - Ioana d'Arc a Romaniei, Mariana Cojan Negulescu militeaza pentru continuarea constructiei memoriale a Primului Razboi Mondial, matrice dureroasa a lumii in care traim. Biografia pe care i-o consacra Ecaterinei Teodoroiu este mult mai mult decat o simpla biografie. In realitate, depasind cadrul strict al acestui gen istoric, cartea este, in primul rand, o reflectie personala a autoarei si o evocare a curajului si a angajamentului unei tinere taranci care a decis sa-si urmeze destinul intr-o lume si intr-o vreme in care femeia nu avea decat rareori - daca nu chiar niciodata - un cuvant de spus. Trebuie spus ca ranile Ecaterinei din lupta, refuzul de a se lasa prinsa si, apoi, evadarea sa cu arma in mana impun si astazi respect, asa cum forteaza admiratia. Ca toti marii eroi, ca toate marile eroine, ea a murit tanara, doborata de un tir de mitraliera in timpul unui atac. Dar, prin moartea sa, a pus una dintre pietrele de temelie care jaloneaza constructia memoriei natiunii romane. Aceasta memorie, ritmata de-a lungul deceniilor de vicisitudinile istoriei, uneori instrumentalizata, a imprumutat numeroase forme pana cand s-a inradacinat adanc in memoria colectiva a poporului raman si i-a facut loc, alaturi de Regana Maria, Ecaterinei Teodoroiu in Marea Istorie a Romaniei si, la modul general, in cea a femeilor europene. - Frederic Guelton, colonel (rz), doctor in Istorie, membru in Consiliul stiintific al Misiunii Centenarului Primului Razboi Mondial

Exista oare un mister, un dat inefabil prin care o simpla fata de la tara - o pastorita -, destinata a fi mama si gospodina, se transforma, ca in basme, intr-o eroina neinfricata si devine, involuntar, legenda? - Mariana Cojan Negulescu