Elemente de Dreptul inteligentei artificiale (DIA) anunta, pledeaza si prefigureaza o noua ramura de drept si inedita disciplina stiintifica: Dreptul inteligentei artificiale (DIA). Se afirma, pe buna dreptate, ca dreptul are oroare de vid si, de aceea, si DIA ar exista dintotdeauna. Era suficient, asadar, sa se aplice la noul obiect aparut - IA - regulile reiesite din dreptul comun si drepturile speciale, respectiv ansamblul dreptului public, civil si penal, cu precadere normele pertinente din regimul raspunderii, securitatii produselor, dreptul protectiei datelor cu caracter personal, dreptul proprietatii intelectuale, dreptul consumatorului, cel aplicabil serviciilor digitale s.a. Totusi, asumandu-si rolul de a surprinde si exprima specificul domeniului, Regulamentul (UE) 2024/1689, Conventia-cadru a Consiliului Europei privind IA si drepturile omului, democratia si statul de drept si reglementarile pe care le inspira si stimuleaza edictarea pot fi prezentate, de acum inainte, ca dreptul comun al unui obiect principal: Inteligenta Artificiala si mizele sale. Iar unele drepturi speciale (aferente roboticii, vehiculelor autonome etc.) irup in diferite sectoare ale noilor realitati tehnologice, in timp ce principii si concepte noi se afirma. Dilema ultima devine aceea: daca inteligenta umana a generat dreptul privind IA, cea artificiala ce drept va revendica?

 

Elemente de Dreptul inteligentei artificiale (DIA) ridica asemenea dileme si ofera astfel o prima perspectiva juridica in Romania asupra provocarilor revolutiei IA. - Prof. univ. dr. Mircea Dutu, Director emerit al Institutului de Cercetari Juridice "Acad. Andrei Radulescu" al Academiei Romane Presedintele Universitatii Ecologice din Bucuresti