Evanghelia necunoscuta
Evanghelia necunoscuta
O carte socanta despre viata lui Iisus Hristos si minunile facute de Fiul Domnului. O carte despre incompatibilitatea lumii asa cum este ea cu invataturile Fiului Domnului. „Lumea, asa cum este ea, si aceasta Carte nu pot fi impreuna. Sau lumea, sau Cartea: sau lumea ar trebui sa nu mai fie ceea ce este, sau aceasta Carte trebuie sa dispara din lume. Lumea a inghitit‑o asa cum omul sanatos inghite otrava sau cum bolnavul inghite medicamentul; a inghitit‑o ca s‑o absoarba in sine sau s‑o elimine pentru totdeauna. Lupta de douazeci de veacuri, iar in ultimele trei secole lupta este de asa natura, incat si un orb ar vedea: nu pot fi impreuna; sau acestei carti sau acestei lumi ii vine sfarsitul.”
„A existat Iisus?” La aceasta intrebare va putea raspunde nu cel pentru care El doar a existat, ci acela pentru care El a existat, exista si va exista. Ca a existat stiu si copiii, insa inteleptii nu stiu. „Cine esti Tu?”; „Pana cand o sa ne scoti sufletul?” (Ioan,8.25, 10.24).
Ce este El – mit sau istorie, umbra sau trup? Trebuie sa fii orb ca sa confunzi trupul cu umbra; dar si orbul, de indata ce intinde mana si pipaie, isi da seama ce e trup si ce e umbra. Nimanui nu i‑ar fi trecut prin cap sa se intrebe daca a existat Hristos, daca, inaintea acestei intrebari, ratiunea nu i‑ar fi fost intunecata de dorinta ca Hristos sa nu fi existat.
In anul 1932, El e la fel de Necunoscut, e o enigma, e „semnul care va starni impotriviri” (Luca,2.35), ca si in anul 32. Minunea aparitiei sale in istoria universala este pentru oameni o vesnica albeata pe ochi: sunt gata mai curand sa nege istoria decat s‑o accepte impreuna cu aceasta minune.
„O, minune a minunilor, uimire nesfarsita! Nu se poate spune, nu se poate gandi ceva care sa depaseasca Evanghelia; pe lume nu exista nimic cu care am putea s‑o comparam”.Aceste cuvinte le spune marele gnostic din secolul al II‑lea, Marcion; si iata ce spune un simplu catolic‑iezuit din veacul al XX‑lea: „Evanghelia nu sta alaturi, nici chiar mai presus de toate cartile omenesti, ci in afara lor; ea are cu totul alta natura”. Da, alta natura: aceasta carte se deosebeste de toate celelalte carti mai mult decat se deosebeste radiumul de celelalte metale sau fulgerul de toate celelalte focuri; chiar parca nu ar fi catusi de putin „carte”, ci ceva pentru care nu avem nume. (Dmitri Merejkovski)
Semnul divinitatii lui Iisus este deja faptul ca intr‑un timp atat de scurt – un an si cateva luni – toata lumea s‑a umplut de invatatura Lui si de credinta in El. (Origene)
„A existat Hristos?”, l‑a intrebat Napoleon pe Wieland la un bal dat la curtea din Weimar, in timpul congresului de la Erfurt din anul 1808. „E la fel de absurd ca si cum ati intreba daca au existat Iulius Cezar sau Excelenta Voastra”, i‑a raspuns Wieland. „Bine spus”, a raspuns Napoleon si s‑a indepartat, zambind.
„A existat Iisus?” La aceasta intrebare va putea raspunde nu cel pentru care El doar a existat, ci acela pentru care El a existat, exista si va exista. Ca a existat stiu si copiii, insa inteleptii nu stiu. „Cine esti Tu?”; „Pana cand o sa ne scoti sufletul?” (Ioan,8.25, 10.24).
Ce este El – mit sau istorie, umbra sau trup? Trebuie sa fii orb ca sa confunzi trupul cu umbra; dar si orbul, de indata ce intinde mana si pipaie, isi da seama ce e trup si ce e umbra. Nimanui nu i‑ar fi trecut prin cap sa se intrebe daca a existat Hristos, daca, inaintea acestei intrebari, ratiunea nu i‑ar fi fost intunecata de dorinta ca Hristos sa nu fi existat.
In anul 1932, El e la fel de Necunoscut, e o enigma, e „semnul care va starni impotriviri” (Luca,2.35), ca si in anul 32. Minunea aparitiei sale in istoria universala este pentru oameni o vesnica albeata pe ochi: sunt gata mai curand sa nege istoria decat s‑o accepte impreuna cu aceasta minune.
„O, minune a minunilor, uimire nesfarsita! Nu se poate spune, nu se poate gandi ceva care sa depaseasca Evanghelia; pe lume nu exista nimic cu care am putea s‑o comparam”.Aceste cuvinte le spune marele gnostic din secolul al II‑lea, Marcion; si iata ce spune un simplu catolic‑iezuit din veacul al XX‑lea: „Evanghelia nu sta alaturi, nici chiar mai presus de toate cartile omenesti, ci in afara lor; ea are cu totul alta natura”. Da, alta natura: aceasta carte se deosebeste de toate celelalte carti mai mult decat se deosebeste radiumul de celelalte metale sau fulgerul de toate celelalte focuri; chiar parca nu ar fi catusi de putin „carte”, ci ceva pentru care nu avem nume. (Dmitri Merejkovski)
Semnul divinitatii lui Iisus este deja faptul ca intr‑un timp atat de scurt – un an si cateva luni – toata lumea s‑a umplut de invatatura Lui si de credinta in El. (Origene)
„A existat Hristos?”, l‑a intrebat Napoleon pe Wieland la un bal dat la curtea din Weimar, in timpul congresului de la Erfurt din anul 1808. „E la fel de absurd ca si cum ati intreba daca au existat Iulius Cezar sau Excelenta Voastra”, i‑a raspuns Wieland. „Bine spus”, a raspuns Napoleon si s‑a indepartat, zambind.
16.65Lei
16.65Lei
Primești 16 puncte
Indisponibil
Descrierea produsului
O carte socanta despre viata lui Iisus Hristos si minunile facute de Fiul Domnului. O carte despre incompatibilitatea lumii asa cum este ea cu invataturile Fiului Domnului. „Lumea, asa cum este ea, si aceasta Carte nu pot fi impreuna. Sau lumea, sau Cartea: sau lumea ar trebui sa nu mai fie ceea ce este, sau aceasta Carte trebuie sa dispara din lume. Lumea a inghitit‑o asa cum omul sanatos inghite otrava sau cum bolnavul inghite medicamentul; a inghitit‑o ca s‑o absoarba in sine sau s‑o elimine pentru totdeauna. Lupta de douazeci de veacuri, iar in ultimele trei secole lupta este de asa natura, incat si un orb ar vedea: nu pot fi impreuna; sau acestei carti sau acestei lumi ii vine sfarsitul.”
„A existat Iisus?” La aceasta intrebare va putea raspunde nu cel pentru care El doar a existat, ci acela pentru care El a existat, exista si va exista. Ca a existat stiu si copiii, insa inteleptii nu stiu. „Cine esti Tu?”; „Pana cand o sa ne scoti sufletul?” (Ioan,8.25, 10.24).
Ce este El – mit sau istorie, umbra sau trup? Trebuie sa fii orb ca sa confunzi trupul cu umbra; dar si orbul, de indata ce intinde mana si pipaie, isi da seama ce e trup si ce e umbra. Nimanui nu i‑ar fi trecut prin cap sa se intrebe daca a existat Hristos, daca, inaintea acestei intrebari, ratiunea nu i‑ar fi fost intunecata de dorinta ca Hristos sa nu fi existat.
In anul 1932, El e la fel de Necunoscut, e o enigma, e „semnul care va starni impotriviri” (Luca,2.35), ca si in anul 32. Minunea aparitiei sale in istoria universala este pentru oameni o vesnica albeata pe ochi: sunt gata mai curand sa nege istoria decat s‑o accepte impreuna cu aceasta minune.
„O, minune a minunilor, uimire nesfarsita! Nu se poate spune, nu se poate gandi ceva care sa depaseasca Evanghelia; pe lume nu exista nimic cu care am putea s‑o comparam”.Aceste cuvinte le spune marele gnostic din secolul al II‑lea, Marcion; si iata ce spune un simplu catolic‑iezuit din veacul al XX‑lea: „Evanghelia nu sta alaturi, nici chiar mai presus de toate cartile omenesti, ci in afara lor; ea are cu totul alta natura”. Da, alta natura: aceasta carte se deosebeste de toate celelalte carti mai mult decat se deosebeste radiumul de celelalte metale sau fulgerul de toate celelalte focuri; chiar parca nu ar fi catusi de putin „carte”, ci ceva pentru care nu avem nume. (Dmitri Merejkovski)
Semnul divinitatii lui Iisus este deja faptul ca intr‑un timp atat de scurt – un an si cateva luni – toata lumea s‑a umplut de invatatura Lui si de credinta in El. (Origene)
„A existat Hristos?”, l‑a intrebat Napoleon pe Wieland la un bal dat la curtea din Weimar, in timpul congresului de la Erfurt din anul 1808. „E la fel de absurd ca si cum ati intreba daca au existat Iulius Cezar sau Excelenta Voastra”, i‑a raspuns Wieland. „Bine spus”, a raspuns Napoleon si s‑a indepartat, zambind.
„A existat Iisus?” La aceasta intrebare va putea raspunde nu cel pentru care El doar a existat, ci acela pentru care El a existat, exista si va exista. Ca a existat stiu si copiii, insa inteleptii nu stiu. „Cine esti Tu?”; „Pana cand o sa ne scoti sufletul?” (Ioan,8.25, 10.24).
Ce este El – mit sau istorie, umbra sau trup? Trebuie sa fii orb ca sa confunzi trupul cu umbra; dar si orbul, de indata ce intinde mana si pipaie, isi da seama ce e trup si ce e umbra. Nimanui nu i‑ar fi trecut prin cap sa se intrebe daca a existat Hristos, daca, inaintea acestei intrebari, ratiunea nu i‑ar fi fost intunecata de dorinta ca Hristos sa nu fi existat.
In anul 1932, El e la fel de Necunoscut, e o enigma, e „semnul care va starni impotriviri” (Luca,2.35), ca si in anul 32. Minunea aparitiei sale in istoria universala este pentru oameni o vesnica albeata pe ochi: sunt gata mai curand sa nege istoria decat s‑o accepte impreuna cu aceasta minune.
„O, minune a minunilor, uimire nesfarsita! Nu se poate spune, nu se poate gandi ceva care sa depaseasca Evanghelia; pe lume nu exista nimic cu care am putea s‑o comparam”.Aceste cuvinte le spune marele gnostic din secolul al II‑lea, Marcion; si iata ce spune un simplu catolic‑iezuit din veacul al XX‑lea: „Evanghelia nu sta alaturi, nici chiar mai presus de toate cartile omenesti, ci in afara lor; ea are cu totul alta natura”. Da, alta natura: aceasta carte se deosebeste de toate celelalte carti mai mult decat se deosebeste radiumul de celelalte metale sau fulgerul de toate celelalte focuri; chiar parca nu ar fi catusi de putin „carte”, ci ceva pentru care nu avem nume. (Dmitri Merejkovski)
Semnul divinitatii lui Iisus este deja faptul ca intr‑un timp atat de scurt – un an si cateva luni – toata lumea s‑a umplut de invatatura Lui si de credinta in El. (Origene)
„A existat Hristos?”, l‑a intrebat Napoleon pe Wieland la un bal dat la curtea din Weimar, in timpul congresului de la Erfurt din anul 1808. „E la fel de absurd ca si cum ati intreba daca au existat Iulius Cezar sau Excelenta Voastra”, i‑a raspuns Wieland. „Bine spus”, a raspuns Napoleon si s‑a indepartat, zambind.
Detaliile produsului
