Cand omul vede si simte ca totul in jurul sau este schimbator si trecator, ca el insusi este trecator, atunci e oarecum obligat sa constate ca existenta insasi este trecere, transformare, venire de undeva, din necunoscut, si mergere spre undeva, tot spre necunoscut. Credinta insa, ca legatura vie a omului cu Dumnezeu-Creatorul a toata existenta, da sens si continut spiritual existentei ca trecere.

 

In acest sens, Pastele ca trecere existentiala in care se implica Insusi Dumnezeu-Creatorul, Cel netrecator, reprezinta celebrarea sensului prim si ultim al existentei create ca trecere. De aceea, Sinaxarul Sfintelor Pasti (explicatia concentrata a Sarbatorii Invierii Domnului) spune ca in ziua de Pasti serbam, mai intai, amintirea trecerii lumii (creatiei) de la nefiinta la fiinta, apoi amintirea Intruparii sau Inomenirii Fiului lui Dumnezeu Celui vesnic, adica trecerea Sa de la existenta divina vesnica, atemporala, la existenta umana, istorica, temporala; precum si Invierea Domnului din morti, adica trecerea umanitatii lui Dumnezeu-Fiul de la viata pamanteasca, muritoare, la viata vesnica, nemuritoare, pentru ca sa daruiasca lumii viata si bucurie vesnica, biruind pacatul si moartea, insingurarea si intristarea, suferinta si stricaciunea.

 

Astfel, intelegem, impreuna cu Sfintii Bisericii, ca toate cele ce exista au fost create pentru Inviere, pentru Paste (Sfantul Maxim Marturisitorul), ca toate fapturile sunt chemate sa treaca prin Cruce sau prin iubirea ca "daruire de sine spre a muri existentei egoiste, inchisa in sine", si a se inalta sau implini in planul existentei - comuniune vesnica. (...)

 

Cateva cuvinte despre luminile sau intelesurile Sfintelor Pasti sunt culese ca intr-un buchet de sarbatoare in volumul de fata. El cuprinde aspecte de cercetare istorica, reflectie teologica, mistagogie liturgica, scrisoare pastoral-misionara si chemare social-caritativa.

 

Temele expuse in volum provin, in marea lor majoritate, din scrisorile pastorale pe care le-am trimis clerului si credinciosilor din Arhiepiscopia Iasilor, in perioada 1991-2008, precum si clerului si credinciosilor din Arhiepiscopia Bucurestilor, in perioada 2008-2025. Expunerea acestor teme - intelesuri ale Sfintelor Pasti - este precedata de o explicatie de ordin etimologic si istoric, de una teologica si de alta liturgica.

 

Intr-o vreme a secularizarii, in care se pierde simtitor intelesul adanc al credintei crestine, slabeste legatura dintre ritualul religios si viata in societate, iar sarbatoarea risca sa fie redusa la festival artistic si culinar, este necesara evidentierea intelesurilor adanci si sfinte ale credintei si vietii crestine exprimate in toate sarbatorile Bisericii, dar mai ales in "Sarbatoarea sarbatorilor" sau Sfintele Pasti.