Countdown header img desk

MAI SUNT 00:00:00:00

MAI SUNT

X

Countdown header img  mob

MAI SUNT 00:00:00:00

MAI SUNT

X

Promotii popup img

-50% la 1000 de titluri

siii TRANSPORT GRATUIT

la orice comanda peste 50 lei

Ne vedem printre rafturi!

Fantasticul In Literatura

De (autor): George Badarau

0
(0 review-uri)
Fantasticul In Literatura - George Badarau

Fantasticul In Literatura

De (autor): George Badarau

0
(0 review-uri)

Din cuprins:
- Concepte de fantastic;
- Formele istorice;
- Teorii ale fantasticului;
- Radacinile fantasticului romanesc;
- Analiza textului.

Fantasmele produc fantasmagorii un spectacol supranatural. In sfera fanteziei creatoare, teoretizata de G. B. Vico isi afla originea semantismul fantasticului. Doua atribute prefigureaza acest concept: caracterul arational prelogic (fantezia este cu atit mai robusta, cu cit rationamentul este mai slab) si limbajul este direct proportional cu vigoarea fanteziei (Adrian Marino). Teoriile moderne ale fantasticului in literatura au abandonat definitia fantastica a fanteziei, potrivit careia aceasta insemna facultate creatoare, intuitiva si spontana. Ca orice tip de intuitie, creatia se caracterizeaza prin verosimilitate, fantasticul fiind credibil si poate fi o intruziune brutala a misterului in viata reala. Acesta depinde de starile morbide ale constiintei care proiecteaza in afara imaginile angoaselor sale, in timpul cosmarului sau delirului (P. G. Castex).
Intr-o natura adversa, teama de necunoscut poate fi o sursa a fantasticului. Nu e vorba de teroare fizica, ci de o teroare cosmica indusa lectorului, inspaimintat sau tulburat (H. P. Lovecraft). Frica, teroare, angoasa, anxietate, ambiguitate, cosmar, nevroza, straniu sint termeni cu frecventa mare in definirea fantasticului, care se deosebeste de feeric, in primul rind, prin atmosfera apasatoare. Fantasticul inseamna o intrerupere a ordinii recunoscute, o navala a inadmisibilului in cotidian; ruptura, instalare a unei discontinuitati intr-un spatiu continuu (Roger Caillais). Spre deosebire de feeric (un univers miraculos, care se adauga lumii reale, fara a-i pricinui vreun rau, fara a-i distruge coerenta), fantasticul presupune existenta normei, a unui univers masurat, cu un numar determinat de posibilitati.
Mai mult , reprezinta o ezitare incercata in fata unui eveniment supranatural. De aceea lectorul trebuie sa considere lumea reprezentata ca reala si sa ezite in optiunea sa asupra naturii evenimentului (Tzvetan Todorov). Daca lectorul opteaza pentru un raspuns sau altul paraseste domeniul fantasticului si intra in genurile invecinate; straniul sau miracolul. Un eveniment este straniu cind poate fi explicat cu ajutorul legilor realitatii comune si miracolul, atunci cind sentimentele si legile acestei realitati sint insuficiente pentru a-l eluda.

Citeste mai mult

17.00Lei

17.00Lei

Primesti 17 puncte

Important icon msg

Primesti puncte de fidelitate dupa fiecare comanda! 100 puncte de fidelitate reprezinta 1 leu. Foloseste-le la viitoarele achizitii!

In stoc

Descrierea produsului

Din cuprins:
- Concepte de fantastic;
- Formele istorice;
- Teorii ale fantasticului;
- Radacinile fantasticului romanesc;
- Analiza textului.

Fantasmele produc fantasmagorii un spectacol supranatural. In sfera fanteziei creatoare, teoretizata de G. B. Vico isi afla originea semantismul fantasticului. Doua atribute prefigureaza acest concept: caracterul arational prelogic (fantezia este cu atit mai robusta, cu cit rationamentul este mai slab) si limbajul este direct proportional cu vigoarea fanteziei (Adrian Marino). Teoriile moderne ale fantasticului in literatura au abandonat definitia fantastica a fanteziei, potrivit careia aceasta insemna facultate creatoare, intuitiva si spontana. Ca orice tip de intuitie, creatia se caracterizeaza prin verosimilitate, fantasticul fiind credibil si poate fi o intruziune brutala a misterului in viata reala. Acesta depinde de starile morbide ale constiintei care proiecteaza in afara imaginile angoaselor sale, in timpul cosmarului sau delirului (P. G. Castex).
Intr-o natura adversa, teama de necunoscut poate fi o sursa a fantasticului. Nu e vorba de teroare fizica, ci de o teroare cosmica indusa lectorului, inspaimintat sau tulburat (H. P. Lovecraft). Frica, teroare, angoasa, anxietate, ambiguitate, cosmar, nevroza, straniu sint termeni cu frecventa mare in definirea fantasticului, care se deosebeste de feeric, in primul rind, prin atmosfera apasatoare. Fantasticul inseamna o intrerupere a ordinii recunoscute, o navala a inadmisibilului in cotidian; ruptura, instalare a unei discontinuitati intr-un spatiu continuu (Roger Caillais). Spre deosebire de feeric (un univers miraculos, care se adauga lumii reale, fara a-i pricinui vreun rau, fara a-i distruge coerenta), fantasticul presupune existenta normei, a unui univers masurat, cu un numar determinat de posibilitati.
Mai mult , reprezinta o ezitare incercata in fata unui eveniment supranatural. De aceea lectorul trebuie sa considere lumea reprezentata ca reala si sa ezite in optiunea sa asupra naturii evenimentului (Tzvetan Todorov). Daca lectorul opteaza pentru un raspuns sau altul paraseste domeniul fantasticului si intra in genurile invecinate; straniul sau miracolul. Un eveniment este straniu cind poate fi explicat cu ajutorul legilor realitatii comune si miracolul, atunci cind sentimentele si legile acestei realitati sint insuficiente pentru a-l eluda.

Citeste mai mult

De pe acelasi raft

De acelasi autor

Parerea ta e inspiratie pentru comunitatea Libris!

Acum se comanda

Noi suntem despre carti, si la fel este si

Newsletter-ul nostru.

Aboneaza-te la vestile literare si primesti un cupon de -10% pentru viitoarea ta comanda!

*Reducerea aplicata prin cupon nu se cumuleaza, ci se aplica reducerea cea mai mare.

Ma abonez image one
Ma abonez image one