Femeia din fotografie. Jurnal 1987-1989
Femeia din fotografie. Jurnal 1987-1989
Termin de citit cartea Tiei Serbanescu, Femeia din fotografie, cu aceeasi spornica bucurie: dens, nicio clipa conventional, acest text, fara intriga, nici evenimente majore, constituie un fel de saga nu doar a conditiei romanesti sub comunism, ci si a conditiei umane sub semnul lui vreme trece, vreme vine. Daca as fi avut de scris despre carte, nu m-as fi despartit de semnele de exclamatie. Cum am facut-o azi, telefonand autoarei spre a-i spune ca nu-mi vine sa incep o alta lectura, intr-atat de prielnic m-am odihnit in proza ei. - Monica Lovinescu, 2002
Este, in primul rand, [...] o carte de citit cu placere, chiar cu bucurie, cu acea placere si acea bucurie cam uitate, dar de neinlocuit, care creeaza in noi, cum spunea cineva, fericirea paradoxala de a trai chiar daca si chiar si atunci cand citim despre absurditatea tragica a vietii. - Mircea Iorgulescu, 2002
Pentru generatiile noi, viata traita in comunism de bunicii, de parintii lor a devenit intre timp fictiune [...]. Nu amanunte picante, inavuabile, nu povesti de culise din lumea presei si literaturii etc. vor gasi in jurnalul Tiei Serbanescu, ci spectacolul viu al lumii disparute, monotonia exasperanta a vietilor anonimizate, umilinta, disperarea, furia adunata in oameni cu care s-a iesit in explozia libertatii. Si talentul autentic al unei prozatoare (inca) umbrite de succesul unei mari jurnaliste. - Gabriela Adamesteanu, 2024
49.00Lei
49.00Lei
Primești 49 puncte
In stoc
Comandă până la 14:00:
Estimare livrare miercuri, 10 decembrie
Descrierea produsului
Termin de citit cartea Tiei Serbanescu, Femeia din fotografie, cu aceeasi spornica bucurie: dens, nicio clipa conventional, acest text, fara intriga, nici evenimente majore, constituie un fel de saga nu doar a conditiei romanesti sub comunism, ci si a conditiei umane sub semnul lui vreme trece, vreme vine. Daca as fi avut de scris despre carte, nu m-as fi despartit de semnele de exclamatie. Cum am facut-o azi, telefonand autoarei spre a-i spune ca nu-mi vine sa incep o alta lectura, intr-atat de prielnic m-am odihnit in proza ei. - Monica Lovinescu, 2002
Este, in primul rand, [...] o carte de citit cu placere, chiar cu bucurie, cu acea placere si acea bucurie cam uitate, dar de neinlocuit, care creeaza in noi, cum spunea cineva, fericirea paradoxala de a trai chiar daca si chiar si atunci cand citim despre absurditatea tragica a vietii. - Mircea Iorgulescu, 2002
Pentru generatiile noi, viata traita in comunism de bunicii, de parintii lor a devenit intre timp fictiune [...]. Nu amanunte picante, inavuabile, nu povesti de culise din lumea presei si literaturii etc. vor gasi in jurnalul Tiei Serbanescu, ci spectacolul viu al lumii disparute, monotonia exasperanta a vietilor anonimizate, umilinta, disperarea, furia adunata in oameni cu care s-a iesit in explozia libertatii. Si talentul autentic al unei prozatoare (inca) umbrite de succesul unei mari jurnaliste. - Gabriela Adamesteanu, 2024
Detaliile produsului
S-ar putea să-ți placă și
De același autor
Review-uri
Cana Luminita
28/07/2025 10:50
Achiziție verificată
O carte pentru cei care au uitat sau pentru cei care nu au trăit în lagărul comunist.
Un jurnal scris cu grijă ca să nu-i scape lucruri care ar fi pus în pericol toată familia și totuși ilustrează foarte bine teama, marasmul, ipocrizia, lipsurile, frigul, mizeria "societății socialiste multilateral dezvoltate".
Arată mai mult
carmen liatris
18/06/2025 09:19
Achiziție verificată
O știam pe jurnalista Tia Șerbănescu, din numeroase articole de ziar, dar am descoperit aici, în paginile jurnalului său, o adevărată scriitoare de literatură beletristică, de pildă: descrierea pe care i-o face bunicului său, ultimele pagini din perioada lucrului la zețărie (cu dialoguri deosebit de savuroase, respectând perfect culoarea locului) și multe altele.
Această carte a fost pentru mine o descoperire extrem de plăcută, o recomand fără ezitare iubitorilor de (auto)biografii și jurnale.
Arată mai mult
Florescu Violeta
26/05/2025 12:29
Achiziție verificată
Scris tonic, onest si cu umor in stilul jurnalistic al doamnei Tia Serbanescu
Am ras, am plans si nu am putut lasa cartea din mana pana la final
Arată mai mult
3 din 3 de rezultate
