Toate fiicele au un tata, dar unii tati par sa uite ca au o fiica. Unele dintre ele reusesc sa treaca peste aceasta absenta, avand suficienta stima de sine, putere si creativitate. Cele mai multe nu se iubesc insa, simtind ca le lipseste ceva esential. Lumea lor interioara este haotica, dezorganizata. Sufera de dorul tatalui si spun ca dorul le e fara de leac. Niciodata lipsita de consecinte, de-a dreptul fatala pentru unele dintre ele, absenta tatalui provoaca o angoasa fara margini.

 

Apeland deopotriva la teorie, dar si la exemple din literatura, biografice si clinice pentru a explora problema fiicelor fara tata, psihologul si psihanalistul Louise Grenier se adreseaza femeilor care nu si-au cunoscut tatal; sunt sau se simt respinse de tatal lor; au avut sau au un tata care a fost respins de mama; sunt victimele secretelor de familie legate de tata; nu s-au ridicat la inaltimea asteptarilor tatalui; continua sa-si astepte tatal prin barbatii din viata lor sau cauta iubirea paterna in privirea barbatului iubit.

 

Adresandu-se si tatilor dornici sa-si inteleaga mai bine fiicele si sa le sprijine, autoarea nu si-a propus sa gaseasca neaparat un vinovat, ci sa ne ajute sa constientizam ranile emotionale cauzate de absenta tatalui. Este primul pas important in restabilirea unei legaturi afective in care valoarea celuilalt sa fie recunoscuta, iar iubirea impartasita.