Marta Trancu-Rainer (1875-1950) a fost prima femeie chirurg din Romania, medic obstetrician de seama din prima jumatate a secolului XX.

 

Mobilizata in Primul Razboi Mondial, cu gradul de maior, a realizat numeroase interventii chirurgicale prin care a salvat sute de vieti. A condus, concomitent, Spitalele "Coltea", cel al "Scolii de Poduri si Sosele", precum si Spitalul de Chirurgie instalat in Palatul Regal, la cererea Reginei Maria. "Cele doua erau mereu impreuna in marile spitale si in spitalele de campanie, in mijlocul ranitilor de razboi" (dr. V.T. Terentiu). Suferind o plaga infectata din cauza deselor expuneri la infectiile ranitilor, Regina a fost operata la mana de catre prietena sa.C.I. Parhon spunea: "Marta este nu numai o profesionista de o rara valoare si constiinciozitate, dar si o lucratoare de elita pe terenul publicisticii medicale si in special pe acela al biologiei".

 

S-a luptat toata viata pentru recunoasterea statutului profesional al femeilor in interiorul breslei medicale. Si-a castigat respectul Familiei Regale, devenind medicul curant al reginelor Romaniei.

 

S-a confruntat cu multe probleme si opozitii din partea colegilor, nefiind acceptata drept chirurg, pentru ca era femeie. Reuseste, totusi, sa profeseze. Se casatoreste in anul 1903 cu Francisc I. Rainer, celebru anatomist si antropolog, intemeietorul Institutului de Antropologie din Romania si se muta definitiv la Bucuresti. 

 

Dupa razboi isi continua activitatea profesionala ca medic chirurg la spitalul Colentina din Bucuresti, precum si cercetarile desfasurate alaturi de sotul sau.