„Filosofia romaneasca in forma ei culta nu exista. Si e probabil ca nu va exista inca multa vreme de aici inainte... In filosofia noastra lucreaza, pentru moment, doctori si profesori. De multe ori eminenti, unii si altii. Respectabili adesea, in cel mai cald inteles at cuvantului. Dar, totusi, in primul rand, doctori si profesori. Oameni cu un anumit facies intelectual, a carui cea mai de seama caracteristica este livrescul. Poate ca in nicio tara europeana gandul scris si mai ales cartea — mare — nu terorizeaza pe cugetatori mai mult ca la noi” (Nae lonescu, Filosofie romaneasca in Nelinistea metafizica, p. 103).

"Pentru a fi, pentru a putea fi legitimata o filosofie cel ce o face ar trebui sa ia seama de cateva reguli (caracteristici): „1. Existenta unei activitati de filosofare autentica si originara printre romani, nascuta din motive romanesti; 2. Mediul de difuzare a ideilor, cu instrumentele, cartile, revistele de filosofie; 3. ... problematica si sistematica filosofiei, adica sirul de intrebari si de raspunsuri considerate, obiectiv, in ele insele." (Mircea Vulcanescu, Pentru o noua spiritualitate romaneasca I, p.190).